1 EUR= 4.1298 RON 
În localitatea Negreşti din judeţul Vaslui, puţini copii au văzut vreodată marea sau muntele. Cei mai mulţi doar au auzit povestidu-se. Cum vine vara, copiii merg pe câmp să-i ajute părinţii la muncă.
Costel şi Ionuţ sunt doi fraţi din Negreşti. Au 14 şi 15 ani, dar la
muncă, sunt ca oamenii mari. Uneori chiar mai harnici şi mai iuţi.
Săpatul în arşiţa câmpului i-a făcut să uite repede că sunt în vacanţă.
Munca grea e pentru bărbaţi. Aşa că, fetele nu prea merg la câmp. Însă
nici ele nu scapă de treabă. Lucrează cât e ziua de mare prin
gospodărie sau merg cu animalele la păscut.
Nimeni nu se plânge însă. Copiii îşi găsesc jocurile lor. Ştiu că nu îşi pot permite mai mult. Părinţii lor le reamintesc asta mereu.
În Negreşti, cei mai mulţi dintre oameni trăiesc de pe o zi pe alta.
Norocoşii sunt cei care au un salariu şi nu sunt nevoiţi să lucreze cu
ziua. Singura şansă pentru ca micuţii să poată reuşi este să înveţe şi
să plece la oraş. Pentru asta le trebuie însă şi bani. Pe care
proababil niciodată nu-i vor avea. Pentru că munca la câmp nu îţi
asigură decât traiul zilei de mâine. Şi atât.
Dacă la ţară, copii muncesc la câmp, la oraş, aceştia sunt exploataţi la cerşit.
Anul trecut, aproximativ 70.000 de copii au fost exploataţi prin muncă. Aşa arată datele Institutului Naţional de Statistică. În marile oraşe, mulţi dintre copii exploataţi cerşesc pentru a contribui la supravieţuirea familiilor lor.
Statisticile arată că doar în Capitală şi în marile oraşe sunt exploataţi aproape 5000 de copii. 44% dintre ei cerşesc, iar 61% au abandonat şcoala în jurul vârstei de 11 ani. Mulţi dintre ei suferă de boli de piele, TBC sau hepatită.
În ultimii ani presa a relatat cazuri în care părinţii îşi închiriau, pur şi simplu, copiii în schimbul unor sume de bani. În 2007, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului a descoperit peste o mie de cazuri de exploatare prin muncă.
Feedback
o sw va cereti scuze vreodata pentru gafele de gandire ?
Aplica pe jobs.realitatea.net
Cum in anul 2008,nu sunt atatea programe de investit in comunitatile sarace-sate,catune,comune?
De asta ne meritam soarta ca nu avem oameni care sa gandeasca.Noi suntem de vina,fiindca toleram prostia si alegem aceasi oameni sa ne conduca fara sa aibe conceptii si lucruri noi pentru comunitate.
Eu as face o lege noua,sa aruncam primarii care dupa un an de mandat nu fac nimic sa aleg alt primar,daca nu e competent.Atunci sa vedeti voi ce ar fi.Si le-as pune noi clauze daca nu se tin de de cele necesare comunitatii unde este ales.
as da oricand bucurestiul pe satul strabunicii mele, desi sunt constienta ca oricat de frumos ar fi la tara, totul e mai greu decat la bucuresti. insa as prefera, sincer, sa trebuiasca sa mi pun cizmele si sa sap in gradina, ca sa mi fac o salata, decat sa stau o ora in trafic ca sa ma duc pana in tigania din piata pentru niste castraveti. era o mandrie si o bucurie cand strabunica ma trimitea cu turma la pascut. imi parea asa o responsabilitate mare, demna numai de "oamenii mari"... cu merinde in traistuta si cu azorica dupa mine, care umbla "cu covrigi in coada", dandu mi de stire de prezenta oricui prin padure... e parca un extras din "dumbrava minunata". si apoi venea vremea sa ma intorc la bucuresti... ce moment trist, ce plansete "vreau sa raman aici!!!".
O astfel de activitate, in aer liber, nu face decat sa dezvolte armonios atat trupul cat si moralul unui copil! Copilul sarac de la tara, oricat de sarac ar fi, tot mananca o rosie si o branza din gospodaria familiei, asadar, oricum ar fi, saracul de la tara e mai putin sarac decat saracul de la oras, care mananca numai prostii, din ce in ce mai scumpe si mai lipsite de orice gust. Pe deasupra, muncitul in natura e ca un sport. Mersul cu vacile pe camp!? E o plimbare!! care nici nu se compara cu niciuna dintre « activitatile » copiilor de la oras (care stau la bloc de dimineata pana seara, si invata sa bea, sa fumeze si sa injure!! asta daca nu stau la calculator / la tv cu punga de chipsuri in brate)!
Deci sa fim seriosi, copiii de la tara traiesc mai bine decat cei de la oras, indiferent de ajutorul pe care l dau familiei pe timp de vacanta!
Ar fi nemaipomenit sa ne putem creste toti copiii la tara, in natura, printre animale, sa i hranim cu fructe si legume din gradina si sa i invatam ceva «munca » inca din frageda pruncie, asa cum au crescut toti buncii si strabunicii nostri, care multumita unui asemenea tip de trai, au fost unele din generatiile cele mai longevive!
Ati mai creat un subiect fierbinte. Felicitari! Sa se puna capat exploatarii copiilor!
"La ce rost atat munca, cand e totul preparat" cum spunea o reclama candva?!....
Probabil ca ziaristul care a descoperit "nenorocirea" a crescut undeva intr-un bloc prin Rahova, departe de orice activitate fizica si de orice munca si care pentru a respira a trebuit sa iasa saptamanal in unul din parcurile prafuite ale Bucurestiului.
Munca este necesara si se invata. Acolo, cu sapa in mana, o mare parte din noi am invatat ca nu este rusine sa muncesti, am invatat ca trebuie sa invatam pentru a scapa de "blestemul" pamantului.
Nu va putea deci intelege nici unul din (putinii) bucuresteni nascuti (si nu facuti) ca munca aia nu este deloc injositoare si ca parintii nu ii opresc pe copii sa plece mai apoi la discoteca sau sa-si petreaca zilele si duminicile cum vor ei.
Am trait asa si nu regret nimic. Am facuit tot ce face un copil de la tara si am fost mai apoi cu ei la picnicuri sau la discoteca si nimeni nu a mai simtit oboseala...
Habar nu aveti despre ce vorbiti domnilor "revoltati", ce se mai poate face si altceva pe lume decat sa te holbezi 24 de ore pe zi in monitoarele computerelor.
Viata si munca la tara este grea si frumoasa in acelasi timp. Si nu este deloc umilitoare.
Umilitoare este neputinta... si incapacitatea de a intelege pe ce lume traiesti.
Munca il face pe om om!