Foto: cctf.org.cn

Acest nou plan sugerează că Beijingul este îngrijorat de nemulţumirea existentă în grupurile minoritare, deşi politicile chineze din regiuni ca Tibetul, criticate pe plan extern, sunt susţinute în China.

Noul curs va fi predat pe toată durata şcolarizării, iar liceele vor avea până la 14 ore pe an de cursuri care să-i ajute pe elevi "să recunoască superioritatea Guvernului şi a politicilor etnice ale Partidului Comunist".

Elevii din şcoala primară ar urma să acumuleze "cunoştinţe fundamentale cu privire la 'încurajarea unităţii etnice, protejarea unităţii naţionale şi opoziţia faţă de separatismul etnic", potrivit unui sumar al planului publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei.

Elevii din clasele mai mari vor dobândi "o înţelegere adecvată" a politicii Guvernului şi Partidului, iar cei din licee vor afla noţiunile teoretice fundamentele despre "problemele etnice" şi "vor putea avea o perspectivă marxistă asupra etnicităţii".

China a recunoscut oficial 56 de grupuri etnice. Majoritatea minorităţilor fie au o populaţie mică, fie au fost asimilate. Însă mai sunt în continuare zone în care se înregistrează un resentiment intens faţă de chinezi, minorităţile fiind îngrijorate pentru cultura, religia şi limba lor, iar în aceste reguni izbucnesc ocazional violenţe.

În Tibet au izbucnit revolte în luna martie, care au fost reprimate sângeros, lucru ce a provocat indignare pe plan mondial. Cu câteva zile înainte de deschiderea JO, un atac mortal asupra unui grănicer, comis de un presupus separatist musulman, a provocat probleme în regiunea majoritar musulmană.

Guvernul i-a calificat pe militanţii care vor un stat independent uigur, "Turkestanul de Est", drept una dintre principalele ameninţări de securitate la adresa JO.

Constituţia chineză garantează libertatea religioasă şi prevede tratament egal pentru toate minorităţile, însă atât tibetanii, cât şi uigurii, se plâng constant că sunt discriminaţi.