Numărul copiilor instituţionalizaţi în România a scăzut considerabil în ultimii ani. Dacă la mijlocul anilor 1990 numărul lor era de o sută de mii, conform UNICEF România, în decembrie 2004 scăzuse la 33 de mii. Alţi peste 15 mii de copii erau, la sfârşitul lui 2004, în grija asistenţilor maternali.

Aproape 6 mii de copii cu dizabilităţi trăiesc în instituţii, iar din cei peste 20 de mii cu grad mic sau mediu de handicap, doar puţin peste 5300 sunt integraţi în sistemul de educaţie. Presa internaţională este preocupată constant de situaţia copiilor din centrele de plasament din România.

Ultimul studiu de amploare a fost realizat de fundaţia Mental Disability Rights şi publicat în Statele Unite. În raport se făcea referire la zeci de copii cu handicap ţinuţi într-un spital psihiatric din Brăila.

Situaţia orfanilor din România a atras atenţia presei americane, care a publicat, luna trecută, un raport al fundaţiei Mental Disability Rights. Potrivit acestuia, aproape 50 de copii cu handicap erau ţinuţi în condiţii insalubre în spitalul de psihiatrie din Brăila. Autorităţile locale au dat asigurări că, toamna trecută, toţi copiii au fost mutaţi într-un centru de recuperare.

Un alt caz relatat recent de presa din România se petrece la centrul din oraşul sibian Agnita. Cei peste 50 de copii care trăiesc în acest centru acuză directorul instituţiei şi unele angajate că îi agresează fizic şi verbal.

Acuzaţiile copiilor sunt susţinute de o parte a personalului didactic, care a anunţat atât instituţiile publice locale, cât şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului.
Directorul centrului a refuzat să facă declaraţii.

Nu numai copiii instituţionalizaţi au parte de rele tratamente. În luna martie presa a semnalat povestea unei fetiţe de doi ani din judeţul Bacău, pe care străbunicii o ţineau într-o cuşcă.

Mama fetei, apărută ca din senin, a insistat ca statul să nu-i ia copilul. Instanţa a hotărât totuşi ca fata să fie dată spre îngrijire unor rude ale mamei.