Obiectivele principale ale contrastudiului sunt evaluarea corectă a biodiversităţii din zona traversată de ruta propusă pentru drumul naţional DN 66A şi a impactului asupra mediului pe care construcţia ar avea-o.
Evaluarea impactului asupra biodiversităţii reprezintă ultimul pas necesar a fi făcut de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în procesul de luarea deciziei privind acordul de mediu pentru construcţia DN 66A care urmează să fie luată de ANPM (Agenţia Naţională de Protecţia Mediului).
În acest moment, spune Agent Green, ANPM se află în ilegalitate deoarece încalcă articolul 5 al Ordinului Ministerului Mediului 135/2010 care precizează că în situaţia în care o investiţie se realizează etapizat sau se amplasează pe terenuri aflate în raza teritorială a mai multor unităţi administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea impactului asupra mediului se realizează pentru întreaga investiţie. Ori DN 66A ar urma să aibă până la finalizare cel puţin 5 tronsoane şi să străbată 4 judeţe (Hunedoara, Gorj, Mehedinţi şi Caraş Severin).
”Evaluarea impactului DN 66A asupra mediului este ilegală. Acesta trebuie evaluat pentru întreaga investiţie. În septembrie am cerut ANPM să respecte legislaţia şi să oprească procedura pentru eliberarea acordului de mediu la tronsonul 3 al drumului. Nu au raspuns, de aceea pregatim o plângere la Comisia Europeană şi un proces la Curtea de Apel Bucureşti”, a spus Gabriel Păun, Preşedinte Agent Green şi membru al echipei de cercetare pentru mamifere.
Este pentru prima dată în România când se realizează un contrastudiu de biodiversitate pentru un proiect de investiţii. Rezultatele observaţiilor din anul 2010 arată că tronsonul 3 al drumului naţional 66A care măsoară 19 km ar urma să afecteaze semnificativ ariile protejate şi habitate prioritare pe care le traversează. 2552 ha din ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei adăpostit în munţii Retezat, Godeanu, Ţarcu şi Vîlcan ar fi compromise.
”Am avut mari semne de întrebare cu privire la studiul comandat de beneficiarul DN 66A şi realizat pe baza a doar 5 zile de observaţii în care de exemplu s-au identificat numai 2 locuri de reproducere pentru amfibieni şi reptile, o singură urmă de urs, niciun liliac şi nicio acvilă de munte. Echipa noastră a identificat în 38 de zile de teren din toate anotimpurile anului de-a lungul a 19 km de drum 213 de puncte de trecere pentru mamifere: 31 de lup, 15 urs, 7 râs, 46 cerb, 41 căprior, 62 vulpe, 30 jder, 21 mistreţ, 16 pentru pisica sălbatică şi 5 de capră neagră. Sunt foarte îngrijorată că în ultimii 4 ani nu am mai observat nicio vidră pe râul Jiul de Vest. Este foarte posibil că aceasta a dispărut complet după ce tronsonul 2 al DN 66A realizat deja în mod ilegal a distrus complet habitatul acestui mamifer pe timpul şantierului”, a adăugat Anca Şerban, coordonator echipă mamifere, Agent Green.
”Am identificat 25 de specii de chiroptere (lilieci) reprezentate de 2290 indivizi. Pentru zona cercetată, au fost gasite trei specii noi, nesemnalate pâna in prezent şi o specie cu totul nouă pentru Romania, liliacul cu cap de buldog (Tadarida teniotis)”, a adăugat Farkas Szodoray-Paradi, Preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Liliecilor din Romania.
”Am făcut observaţii din 3 puncte cu vizibilitate de cel puţin 3 km şi am identificat 37 de specii de păsări dintre care 4 se regăsesc în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE. Una ditre acestea este acvila de munte. O pereche are cuibul la o distanţă de numai 500 m de DN 66A. Şantierul şi traficul intens care vor urma realizării drumului vor afecta semnificativ cuibărirea acvilei de munte în apropierea amplasamentului.”, a spus Istvan Kovacs, Grupul Milvus, specialist în păsări.
”Am identificat 25 specii de floră care se regăsesc pe liste roşii, 9 habitate de interes comunitar şi chiar unul prioritar. Toate acestea ar urma să fie afectate de defrişările pentru construcţie. Punctele de interes conservativ ridicat sunt: Pasul Jiu-Cerna, Stânca Roşie şi Izvoarele Cernei. Habitatul prioritar 9180* păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene apare insular, în două zone diferite de-a lungul drumului unde apar stâncarii sau este traversat de pâraie. În general acest habitat include păduri mixte dominate de paltinul de munte în amestec cu specii de de frasin, fag, ulm de munte, salcie căprească, zmeur şi mur de pădure”, a spus dr. Irina Goia, specialist în floră şi vegetaţie de la catedra de Taxonomie şi Ecologie a Universităţii din Cluj.
Doctorul Ioan Ghira de la aceeaşi catedră şi Preşedintele Societăţii Române de Herpetologie şi fost custode al Parcului Naţional Retezat în anii ‘80 avertizează că ”toate cele 5 specii de amfibieni care trăiesc în zona studiată ar putea dispărea complet, întrucât vor fi distruse locurile pentru reproducere prin amenajarea drumului. Ori în afara bălţilor şi şanţurilor care există la ora actuală în imediata apropiere a actualului drum forestier, nu mai există alte locuri propice pentru reproducerea celor cinci specii de amfibieni pe o raza de mulţi kilometri. Substratul calcaros nu permite acumularea şi păstrarea apei pluviale, iar cea a izvoarelor nu poate produce băltiri din cauza pantelor accentuate pe toţi versanţii. Din 8 specii de reptile pe care le-am identificat la drum şi în vecinătate, 4 sunt ameninţate cu dispariţia: şopârla de ziduri, şopârla de munte, şarpele de alun şi vipera comună. O specie va fi periclitată (şopârla de câmp) şi una va fi parţial periclitată (şarpele de sticlă sau năpârca).”
Şi specialiştii de insecte coleoptere susţin că locul numit Stânca Roşie trebuie evitat cu orice preţ de construcţia drumului: ”În total au fost identificate 62 specii de insecte coleoptere din care 5 trăiesc doar în Carpaţi, iar 4 specii sunt rare. La Stânca Roşie, pe lângă diversitatea curculionidelor şi prezenţa speciilor rare şi endemice, remarcăm o mare diversitate floristică ce favorizează prezenţa unui număr ridicat de insecte din diverse ordine. Din acest motiv este important şi necesar ca viitoarea şosea să ocolească această stâncă”, spune Lucian Alexandru Teodor, biolog Universitatea Babes Bolyai (UBB). Singurele fiinţe care nu ar avea prea mult de suferit de pe urma construcţiei ar fi ”insectele din Familia Chrysomelidae deoarece ele se deplaseaza mai ales prin zbor şi pot fi întâlnite în alte zone mai mult sau mai puţin îndepărtate de şosea”, a încheiat Conf. dr. Alexandru Crişan, UBB.
Anul trecut Agent Green şi organizaţiile partenere au protestat la Câmpuşel, locul până unde s-a ajuns cu asfaltul, au oprit Hotărârea de Guvern care viza defrişarea a 32 ha de pădure ce stau în calea drumului, au dat în judecată Administraţia Parcului Naţional Domogled şi au desfiinţat, cu ocazia dezbaterilor publice, studiul de impact al beneficiarului construcţiei care conţinea zeci de erori ştiinţifice şi omisiuni. Organizaţiile partenere sunt Grupul Milvus, Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor, Societatea Română de Herpetologie, Societatea Carpatina Ardeleană şi WWF. La studiu contribuie în mod voluntar şi oameni de ştiinţă de la catedra de Taxonomie şi Ecologie a Universităţii Babes Bolyai şi de la Universitatea Edinburgh din Scoţia.
Agent Green şi organizaţiile partenere cer ANPM şi ministrului mediului Laszlo Borbely să stopeze actuala evaluare a impactului tronsonului 3 al DN 66A asupra mediului şi să ceară beneficiarului drumului realizarea unui nou studiu pentru întreaga investiţie de realizat pe baza observaţiilor în teren timp de cel puţin 3 ani.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M