Completul de nouă judecători al instanţei supreme va analiza, la termenul fixat peste aproape o lună, dacă sunt motive întemeiate pentru a se putea judeca contestaţia în anulare, aceasta fiind o cale extraordinară de atac a unei decizii definitive.
Pe lângă contestaţiile în
anulare înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
foştii generali în rezervă au mai făcut şi cereri de întrerupere a
executării pedepsei, care se judecă la Tribunalul Militar Teritorial
Bucureşti. Magistraţii militari au admis, în cazul amândurora,
efectuarea unor expertize medico-legale din care să reiasă dacă foştii
generali suferă de boli grave, care nu le permit executarea unui regim
de detenţie.
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti va relua judecata pe 4
noiembrie în cazul lui Victor Stănculescu şi pe 19 noiembrie pentru
Mihai Chiţac.
Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost încarceraţi, în data de 15
octombrie, la Spitalul Penitenciar Jilava, după ce generalii în rezervă
au fost condamnaţi definitiv la câte 15 ani de închisoare în dosarul
Revoluţiei din Timişoara. Potrivit reprezentanţilor Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor, cei doi suferă de boli cronice.
Potrivit motivării dată publicităţii în 5 decembrie 2007, Victor
Stănculescu şi Mihai Chiţac nu pot fi exoneraţi de răspundere penală,
pentru că au executat ordinul lui Ceauşescu de a trage în manifestanţii
de la Timişoara, ordinul fiind ilegal, cei doi generali ştiind de
caracterul anticomunist al revoltei.
Acelaşi document confirmă faptul că Victor Atanasie Stănculescu a făcut
parte din comandamentul care a condus acţiunea de reprimare a
manifestaţilor de la Timişoara şi a exercitat cu "vădit exces de zel"
atribuţiile ce i-au revenit în cadrul acelui comandament. Aceasta a dus
şi la numirea sa de către Nicolae Ceauşescu, în seara de 20 decembrie
1989, în funcţia de comandant militar unic al muncipiului Timişoara, se
arată în motivarea sentinţei de condamnare a generalului(r) Stănculescu
pentru Revoluţia de la Timişoara.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Mihai Chiţac, magistraţii au
arătat că, din corelarea tuturor probelor, reiese că acesta a făcut
parte din structurile de conducere a acţiunii de reprimare a
manifestanţilor din Timişoara, că a exercitat şi el exces de zel,
"implicându-se în mod vădit în executarea ordinului ce a avut ca urmare
împuşcarea mortală a 72 de persoane şi rănirea altor 253 dintre care
multe foarte grav", se arată în motivarea aceleiaşi sentinţe.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M