Şeful Cancelariei şefului statului, Cătălin Avramescu, are undă verde pentru preluarea postului de ambasador în Finlanda şi Estonia, au decis, miercuri, membrii comisiilor de politică externă ale Legislativului. Votul a fost la mustaţă.
Opoziţia avertiza recent prin vocea lui Titus Corlăţean, şeful comisiei de profil din Senat, că Avramescu nu va obţine avizul parlamentarilor, acuzând o numire "politică", ce nu va putea fi acceptată.
Corlăţean a spus că îi va solicita ministrului de externe, Teodor Baconschi, retragerea propunerii. În replică, şeful diplomaţiei a explicat, la vremea respectivă, că şi în SUA ambasadorii sunt numiţi din rândul "prietenilor politici" ai preşedintelui. "Acest tip de obiecţie este lipsit de fundament statistic sau moral şi reprezintă o cârâială marginală fără niciun fel de substanţă", a spus Baconschi.
Şeful diplomaţiei a explicat că Avramescu are studii strălucite şi este unul dintre puţinii istorici ai mentalităţilor din România, cu cărţi publicate, o personalitate recunoscută academic şi care, în plus, are şi o foarte bună conexiune legată de anumite studii pe care le-a făcut ls Helsinki, în mediul academic finlandez. În aceste condiţii, ministrul de externe a respins "diabolizarea unei astfel de numiri în cazul unui om recunoscut în comunitatea lui profesională, o figură civică perfect onorabilă".
Cătălin Avramescu a fost propus de Traian Băsescu, în iunie 2007, pentru postul de preşedinte al Consiliului de Administraţie al SRTV, însă a fost respins de comisiile de cultură din Parlament, pe atunci dominate de opoziţie. Avramescu a comentat atunci că votul a fost unul îndreptat împotriva preşedintelui Traian Băsescu. "Decizia îl vizează în primul rând pe Traian Băsescu. Orice candidat ar fi trimis, ar fi fost acelaşi verdict", a arătat el.
Miercuri, la observaţiile făcute de unii parlamentari referitor la declaraţii controversate făcute de-a lungul timpului de Avramescu în diverse emisiuni de televiziune, consilierul prezidenţial a afirmat că nu doreşte să intre în polemici politice, pentru că nu este nici locul şi nici timpul. "Sunt absolut dispus, într-un alt cadru, să discut despre aceste chestiuni politice, dar n-am să dezvolt pe o linie politică", a răspuns Avramescu.
El a adăugat că de trei ani jumătate nu mai este o persoană privată, iar multe dintre lucrurile la care membrii Comisiilor de politică externă au făcut referire le-a spus într-o calitate privată. "Nu îmi amintesc ca de când ocup o poziţie publică să fi avut opinii care să fi ridicat măcar semne de întrebare. Dacă sunt dintre acestea, aş fi foarte bucuros să le ascult", a arătat Avramescu. El a observat că foarte mulţi politicieni au spus diferite lucruri la un moment sau altul. "Dacă am lua transcriptul de la foarte multe emisiuni, am avea diferite semne de întrebare, dar, ştiţi foarte bine, un mandat de ambasador nu este un mandat reprezentantiv, este un mandat imperativ, un ambasador acţionează pe baza unor instrucţiuni", a mai afirmat Avramescu.
De asemenea, el a spus că poziţia de şef al Cancelariei nu este similară cu a unui ambasador, deşi există competenţe comune în materie de stabilire a agendei. "Dar în această calitate eu nu-mi aduc aminte să fi fost absolut nimic care să fi ridicat măcar semne de întrebare", a subliniat Cătălin Avramescu.
Cătălin Avramescu a făcut o prezentare foarte succintă a priorităţilor mandatului, afirmând că doreşte în primul rând strângerea legăturilor politice cu Finlanda. El a reamintit că, în contextul în care Helsinki are o poziţie de reţinere faţă de aderarea României la Schengen, sunt în pregătire vizite în Finlanda. Avramescu a mai spus că o altă prioritate este consolidarea legăturilor economice şi a observat că, deşi volumul schimburilor nu este foarte mare, tendinţa este de creştere marcantă.
"O altă chestiune care mă interesează este consolidarea legăturilor culturale şi educaţionale, Finlanda este cunoscută ca având un sistem de învăţământ extrem de performant şi la nivel universitar şi preuniversitar", a arătat Avramescu. El a apreciat că legăturile între România şi Finlanda nu sunt valorificate şi a menţionat că este decis să întreprindă acţiuni foarte clare în acest sens.
Cătălin Avramescu a mai afirmat că îl interesează şi chestiunea comunităţii române, care, deşi nu este foarte mare, reprezintă o prezenţă destul de activă, iar numeroşi români lucrează în poziţii importante la Helsinki.
În ceea ce priveşte aderarea la Schengen, Cătălin Avramescu a dat asigurări că România îşi menţine obiectivul de a adere în 2011 şi şi-a exprimat speranţa că în septembrie se va lua o decizie pozitivă în acest sens. "Sigur mandatul, dacă este să înceapă la Helsinki, probabil ca va începe cam în acea perioadă, când deja deciziile vor fi luate, dar vorbind despre interesele publice, menţinem obiectivul pe 2011", a arătat consilierul prezidenţial.
Cătălin Avramescu s-a născut la 12 iulie 1967 şi este lector în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. El a obţinut un doctorat în filosofie la aceeaşi instituţie, cu o dizertaţie asupra teoriei contractului social de la Hobbes la Rousseau.
Avramescu este membru al Grupului pentru Dialog Social din 2005 şi fost membru al redacţiei Sfera Politicii. În perioada 2006-2007 a fost editorialist la Cotidianul şi în 2007 la Bursa.
În ianuarie 2008 a fost numit consilier prezidenţial şi ulterior a anunţat că va candida din partea PDL la alegerile parlamentare din acelaşi an, însă în cele din urmă şi-a retras candidatura, invocând drept motiv al acestei decizii o înţelegere controversată, la Senat, între democrat-liberali şi partidul lui Vadim Tudor.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M