Consilierii Capitalei au aprobat trei blocuri turn, unul dintre ele mai înalt decât Intercontinental

Blocul turn de 90 de metri va avea 26 de etaje şi va fi construit în sectorul 3, pe bulevardul Basarabiei. Beneficiarul construcţiei este firma NDC Panoramic, iar proiectul a fost avizat, iniţial, de fostul arhitect-şef al Capitalei, Adrian Bold, concediat de municipalitate pentru nereguli printre care, potrivit edililor, şi nerespectarea regimurilor de înălţime stabilite de planul urbanistic general (PUG).

Al doilea PUZ permite construirea unei clădiri de 16 etaje şi înălţimea de 54,5 metri, pe şoseaua Panduri. Tot o clădire înaltă va apărea în centrul Capitalei, pe strada Emil Pangrati. Aceasta va avea opt etaje şi 32 de metri înălţime. Cele două PUZ-uri, aferente acestor proiecte, au fost avizate de arhitectul-şef interimar, Liviu Dobre.

"Planurile urbanistice zonale sunt promovate de primarul general şi votate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. De obicei, un PUZ modifică regimul de înălţime şi densitate (suprafaţa ocupată de clădire din totalul terenului) prevăzut de Planul Urbanistic General (PUG). Astfel, principalii vinovaţi de apariţia unor clădiri înalte sunt primarul şi arhitectul-şef, care îşi dau avizul în cunoştinţă de cauză asupra proiectului", a declarat, pentru NewsIn, reprezentantul organizaţiei neguvernamentale Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan.

În prezent, cea mai înaltă clădire din Bucureşti este sediul BRD din Piaţa Victoriei, care are 87 de metri. 

Potrivit unui studiu al catedrei de Urbanism a Universităţii de Arhitectură "Ion Mincu", zonele potrivite pentru construirea de clădiri înalte sunt Palatul Parlamentului, Casei Presei Libere, Academia Militară, zona ce marchează cornişa Dâmboviţei pe partea de sud a Bucureştiului, Parcul Izvor, Piaţa Victoriei şi Piaţa Charles de Gaulle. Strada Doina, pe care ar urma să fie construită clădirea cu 32 de etaje aprobată de Oprescu, nu se află în niciuna dintre zonele recomandate de specialişti.

Construirea clădirilor de tip turn, cu regim mare de înălţime, reprezintă unul dintre motivele frecventelor controverse privind dezvoltarea haotică şi neuniformă a Capitalei din punct de vedere arhitectural şi urbanistic.

Arhitecţii din Capitală spun că Bucureştiul nu va putea renaşte din punct de vedere urbanistic fără respectarea normelor elementare la construirea unei clădiri, cum ar fi regimurile de înălţime. Acestea din urmă sunt stabilite, de altfel, în studiul de altimetrie realizat de specialiştii Universităţii de Arhitectură "Ion Mincu".

Altfel spus, fiecărei zone îi este atribuită o înălţime maximă până la care se poate construi. Între altele, nerespectarea acestor norme a fost unul dintre reproşurile aduse fostului arhitect şef al Capitalei, în "mandatul" căruia a fost ridicată, spre exemplu, Cathedral Plaza - o clădire de birouri înaltă de 75 de metri, construită lângă Catedrala Sfântul Iosif.