Conflictul dintre Israel şi Liban datează încă din anii 70. Dacă acum, israelienii au intervenit în semn de represalii faţă de acţiunile teroriste ale mişcării Hezbollah, în anii 80, capul de afiş era deţinut de luptele dintre forţele israeliene şi militanţii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei.

Primul atac de anvergură al israelienilor în Libanul de Sud are loc în martie 1978 şi are drept scop lichidarea grupărilor palestiniene de guerilă. Naţiunile Unite intervin şi cer Israelului retragerea imediată din Liban, lucru ce se întîmplă trei luni mai tîrziu. În 1982, armata israeliană reia însă ofensiva. Beirutul este asediat, iar liderul palestinian Yasser Arafat şi cei 11 mii de luptători ai săi sunt forţaţi să părăsească capitala libaneză. 1982 este şi anul naşterii grupării Hezbollah, înfiinţată cu ajutorul Iranului şi Siriei. La scurt timp, organizaţia dobândeşte faimă mondială prin atentatele cu maşini-capcană, răpiri şi asasinate.

Trei ani mai tîrziu, în vara lui 1985, se încheie a doua retragere a Israelului din Liban, care păstrează însă controlul de-a lungul frontierei, asupra aşa- numitei ,,zone de securitate''. În anii '90, organizaţia Hezbollah îşi intensifică loviturile asupra statului evreu, care răspunde, între 1993-1996, cu raiduri de proporţii. Cele mai ample operaţiuni militare au loc în 1996, în care îşi pierd viaţa 175 de libanezi, majoritatea civili.

Doi ani mai târziu, Israelul anunţă că intenţionează să se retragă din zona de securitate, cu condiţia ca aceasta să nu mai fie folosită pentru atacuri împotriva teritoriului său. Chiar dacă tratativele cu guvernul libanez eşuează, pe 24 mai 2000, Israelul se retrage din Libanul de Sud punând astfel capăt celor 22 de ani de prezenţă militară. Hezbollahul preia din acel moment controlul în zonă.