Tribunalul Buftea a făcut, vineri, publică motivarea deciziei prin care a decis eliberarea vrăjitoarelor Rada Ştefan Mincă şi Roxana Lider (cunoscute drept Vanessa şi Melissa), acuzate de fapte de e înşelăciune şi şantaj, precum şi a altor doi complici ale acestora, notează Mediafax.
Judecătorul redă referatul procurorilor de caz care arată în document că Oana Zăvoranu a fost înşelată de cele două vrăjitoare şi complicii lor cu aproape 500.000 de euro, valoarea unor bunuri precum maşini sau apartamente.
Citeşte şi Tribunal: Oana Zăvoranu nu era sub influenţa forţelor malefice
"Este şi situaţia părţii vătămate Ioana Zăvoranu, căreia învinuitele i-au indus, în tot acest timp, o stare de teamă şi nesiguranţă referitoare la integritatea sa fizică şi psihică, prin manoperele specifice folosite în aşa-zisele ritualuri vrăjitoreşti precum şi prin intervalul scurt de timp, în care problema trebuie rezolvată, în caz contrar aceasta agravându-se exponenţial", se arată în motivarea Tribunalului Buftea care a decis eliberarea a patru persoane în acest caz.
Citeşte şi Vrăjitoarele Melissa şi Vanessa foloseau tehnici Voodoo
Anchetatorii au arătat instanţei de judecată la momentul discutării propunerii de arestare preventivă că Oana Zăvoranu "a fost determinată în acest mod să încheie mai multe contracte de vânzare a unor bunuri mobile şi imobile sau contracte de împrumut cu garanţie imobiliară, la un preţ subevaluat în raport cu valoarea de piaţă a acestora, în realitate regăsindu-ne de fapt în faţa unei activităţi de cămătărie disimulată".
Citeşte şi Adrian Mutu apare în dosarul vrăjitoarelor
Magistraţii tribunalului Buftea au precizat însă că cele patru părţi vătămate din dosarul vrăjitoarelor Rada Mincă şi Roxana Lider, printre care Oana Zăvoranu, cunoşteau serviciile oferite de acestea şi că în schimbul serviciilor li se vor pretinde diverse bunuri sau sume de bani, astfel că ele ştiau ce fac.
Judecătorul care a decis ca cele patru persoane să fie cercetate în stare de libertate arată că din probele adunate la dosar nu reiese înşelăciune, aşa cum este ea definită de articolul 215 din Codul penal, în sensul că pe de-o parte victimele ar fi ştiut clar natura serviciilor de magie oferite de cele două femeie, iar pe de altă parte vrăjitoarele nu au invocat calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M