Conducta de gaze Arad-Szeged este prima care poate asigura atât importul, cât şi exportul de gaze cu o ţară vecină. Gazoductul este deja operaţional, fiind deja importate, "de probe", cantităţi mici de gaze prin conducta cu Ungaria. Deocamdată, singurul sens de curgere al gazelor va fi din Ungaria înspre România, iar tehnic ţara noastră va putea să exporte gaze, prin această conductă, în câţiva ani. România importă gaze doar din Rusia, încă din anul 1979, prin Ucraina, prin două conducte care intră în ţară pe la Isaccea (judeţul Tulcea) şi Medieşu Aurit (judeţ Satu Mare).
Această conductă a fost planificată a fi construită ca o alternativă faţă de alimentarea cu gaze din Rusia şi este totodată primul proiect al României privind interconectarea conductelor de gaze cu ţările vecine. Cu toate acestea, Yvonnick David, directorul general al GDF SUEZ Energy România, una dintre companiile care au rezervat capacitate pe această conductă, spunea recent că Arad-Szeged va fi alimentată totuşi cu gaz rusesc.
În urma unui conflict cu Ucraina, Gazprom, principalul furnizor de gaze în Europa (şi cel mai mare producător de gaze din lume), a suspendat livrările gazelor către Kiev, la 1 ianuarie 2009, timp de aproape trei săptămâni, lucru care a generat o adevărată "criză a gazelor" în regiune. Ca substitut pentru gazul rusesc, România a folosit în acea perioadă gaze naturale înmagazinate în depozite şi păcură.
Pe teritoriul României, conducta de interconectare are o lungime de aproximativ 62 km între punctul de conectare Horia (lângă Arad) şi punctul de frontieră Csanadpalota (Nădlac) de la graniţa de stat dintre România şi Ungaria. Conducta de gaze Arad - Szeged are o capacitate de 4,4 miliarde metri cubi pe an, corespunzător unui debit mediu orar de 500 mii metri cubi/oră, potrivit datelor oficialilor Transgaz.
Valoarea estimativă a proiectului se ridică 68,2 milioane euro, din care 48% reprezintă contribuţia Transgaz.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M