Raportul Comisiei prezidenţiale pentru educaţie propune desfiinţarea testelor naţionale, accesul liber la liceu, desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii şi promovarea a trei tipuri de licee: teoretic, tehnologic şi vocaţional.

TESTELE NAŢIONALE SUNT INUTILE
Potrivit raportului, actuala structură a sistemului de învăţământ are mai multe deficienţe majore. În primul rând, desconsideră educaţia timpurie, apoi fragmentează învăţământul obligatoriu de 10 ani printr-un examen naţional inutil, după opt ani, când de fapt, acest examen trebuia să fie plasat la finele învăţământului obligatoriu şi să fie un examen de certificare, nu de selecţie.

De asemenea, propune o rută de profesionalizare (şcolile de arte şi meserii) prea timpurie, neatractivă şi nejustificată de dinamica pieţei muncii, la care selecţia se face prin eşec, nu prin performanţe sau vocaţie.

În plus, structura sistemului nu e compatibilizată cu procesul Bologna, care s-a implementat în învăţământul superior din 2005, şi cu cadrul european al calificărilor (EQF), care stă la baza mobilităţii muncii în Uniunea Europeană.

"Mai dramatic decât orice alt efect, actuala structură a determinat, în foarte mare măsură situarea României pe ultimul loc în Europa în privinţa participării la o formă de educaţie a tinerilor de 15-24 de ani", semnalează raportul. Astfel, doar 41,9% dintre aceşti tineri participă la vreo formă de învăţământ (faţă de 64,5% - Lituania, 63,4% - Polonia, 62,7% - Slovenia), ceea ce are consecinţe catastrofale asupra nivelului de pregătire a forţei de muncă.

ÎNVĂŢĂMÂNT GRATUIT TIMP DE 13 ANI
Comisia propune pentru rezolvarea acestor probleme ca statul să asigure un învăţământ generalizat şi gratuit timp de 13 ani, de la clasa pregătitoare, până la sfârşitul liceului. Accesul în învăţământul liceal trebuie să fie garantat pentru toţi cei care doresc, în condiţiile în care UE estimează că din 2010 doar 15% dintre noile ocupaţii vor solicita doar absolvirea unei forme de învăţământ obligatoriu.

De asemenea, raportul recomandă ca învăţământul obligatoriu să se păstreze la 10 ani (clasa pregătitoare, învăţământ primar şi învăţământ gimnazial) şi să se organizeze în acelaşi tip de unitate de învăţământ. Şcolarizarea obligatorie ar trebui să se încheie la 16 ani, vârstă la care tinerii pot intra pe piaţa muncii, conform legislaţiei în vigoare.

Comisia de la Cotroceni propune desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii şi promovarea a trei tipuri de licee: teoretic, tehnologic şi vocaţional, pentru care statul îşi asumă, în strânsă cooperare cu familia, toate responsabilităţile în realizarea educaţiei timpurii.

"La finalul ciclului primar şi al învăţământului obligatoriu, elevii vor fi evaluaţi la nivel naţional. Funcţia acestor evaluări este de a diagnostica eficienţa şi calitatea sistemului de învăţământ, nu de a face selecţia elevilor (nu vor exista admişi sau respinşi, ci un anumit punctaj care să semnifice măsura în care elevul a dobândit competenţele unui nivel de şcolarizare). Absolventul de învăţământ obligatoriu va primi o diplomă şi un supliment la diplomă care să specifice competenţele pe care le posedă şi nivelul lor de realizare", recomandă raportul.

FINANŢAREA URMEAZĂ ELEVUL
De asemenea, în baza unor standarde naţionale riguroase de asigurare a calităţii, liceele vor dobândi autonomie în stabilirea numărului de locuri şi a procedurilor de admitere. Statul va controla respectarea standardelor de calitate şi va finanţa integral costurile şcolarizării tuturor elevilor admişi la liceu. Liceele de calitate vor atrage mai mulţi elevi, deci mai mulţi bani, după principiul: finanţarea urmează elevul. Examenul de bacalaureat va verifica gradul de dezvoltare a competenţelor cheie şi specifice (pe profiluri de licee), încheie raportul.

Raportul Comisiei prezidenţiale va fi dezbătut public, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, joi, 12 iulie 2007, la Palatul Cotroceni.