Comisia Europeană şi-a apărat marţi proiectul special de monitorizare a justiţiei din România şi Bulgaria, în pofida rezultatelor limitate înregistrate în cei trei ani de când cele două ţări s-au alăturat Uniunii Europene, comentează EUobserver.
La trei ani de la aderarea la UE, România şi Bulgaria încă mai au "multe de făcut" şi nu au reuşit să pronunţe nici o condamnare în cazuri de corupţie la nivel înalt, în timp ce cazurile obişnuite de corupţie continuă să fie sancţionate prin sentinţe prea uşoare, au menţionat rapoartele CE. Constatarea, scrie EUobserver, ridică problema utilităţii sistemului de monitorizare al Comisiei, din moment ce criticile sistematice par să fi avut un impact redus asupra Sofiei şi Bucureştiului.
În ciuda faptului că noul guvern de la Sofia a adoptat unele recomandări făcute de Bruxelles, Comisia este încă prudentă cu laudele şi a accentuat necesitatea mai multor rezultate concrete. În România, pe de altă parte, politicienii nu prea au fost interesaţi de reforme în a doua jumătate a anului trecut, fiind ocupaţi cu campania pentru alegerile prezidenţiale, scrie EUobserver.
"Comisia Europeană le cere autorităţilor din Bulgaria şi România să-şi intensifice eforturile în special în ceea ce priveşte finalizarea arestărilor şi punerilor sub acuzare prin condamnări definitive", a declarat Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene la prezentarea rapoartelor interimare.
Atât România, cât şi Bulgaria au fost de acord în 2007, când au aderat la UE, să fie supuse unui sistem de monitorizare fără precedent din partea Comisiei Europene destinat eradicării corupţiei şi a reţelelor de crimă organizată. Totuşi, după aderare, pârghiile Comisiei pentru obţinerea de progrese au devenit ineficiente.
Iniţial stabilit pentru o perioadă maximă de trei ani, Mecanismul a fost extins anul trecut pe o perioadă nedefinită, în ciuda lobby-ului făcut de ambele capitale pentru a fi pusă la punct o strategie de scoatere de sub monitorizare.
Mark Gray a apărat marţi sistemul de monitorizare spunând că a fost "un instrument valoros în menţinerea procesului de reformă" şi a evidenţiat unele dintre succesele înregistrate.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt a spus că nu este luat în considerare un sistem similar de monitorizare pentru următoarea ţară care va adera la UE - Croaţia. "Dorinţa noastră clară este ca reformele necesare să fie făcute înainte de aderare", a subliniat Gray.
Continuarea monitorizării este susţinută şi de europarlamentari şi organizaţii neguvernamentale care se ocupă de corupţie şi crimă organizată, mai scrie EUobserver, care o citează pe Monica Macovei, europarlamentar de dreapta, fost ministru al justiţiei, care spune că "sistemul judiciar din România nu poate fi de încredere, dacă nu intervin unele schimbări".
Deşi nu există nici o legătură directă între monitorizarea justiţiei şi distribuirea fondurilor europene, în 2008 Comisia a suspendat sute de milioane de euro, în special pentru Bulgaria, din cauza proiectelor frauduloase şi a reţelelor de corupţie care vizau banii comunitari, reaminteşte EUobserver. De atunci, plăţile s-au reluat pentru ambele ţări, după ce acestea şi-au pus la punct mencanisme mai bune de control, a reamintit Gray. Totuşi, unele proiecte de mediu au fost suspendate în Bulgaria, din cauza neregulilor constatate la licitaţiile publice.
"Trebuie aplicate lecţiile învăţate, pentru un mai bun management al fondurilor şi pentru a consolida puterea judiciară care să sancţioneze fraudele", a subliniat Gray, notează EUobserver.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M