Raportul privind justiţia din Bulgaria şi România este prezentat de purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene Johannes Laitenberger şi Mark Gray.

Cele mai dure critici ale raportului Comisiei Europene sunt adresate judecătorilor de la instanţele superioare, celor de la Curtea Constituţională, dar şi parlamentarilor.

Deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazurile de corupţie la nivel înalt sunt prea blânde, iar cele ale Curţii Constituţionale slăbesc lupta anticorupţie. Iar absenţa unei jurisprudenţe consistente duce, conform raportului, la incertitudine.

"Astăzi, Comisia a evaluat o serie de rapoarte. Bulgaria şi România au parcurs o cale lungă. Sarcina noastră este de consolida progresele. La aderarea în 2007, ambele s-au angajat să rezolve problemele care afectau sistemul judiciare şi să intensifice luptă împotriva corupţiei. Acum la 18 luni de la aderare, comisia a efectuat o evaluare mai detaliată a situaţiei din cele două ţări. Rapoartele sunt obiective, echilibrate şi se bazează pe o analiză cuprinzătoare a faptelor şi sunt sincere în prezentarea domeniilor unde mai sunt lucruri de făcut", a precizat Johannes Laitenberger.

"Nu comparăm cele două state membre. Situaţia din România ne oferă o imagine amestecată. Elementele fundamentale ale sistemului funcţionează, însă bazele sunt încă fragile şi deciziile privind corupţia la nivel înalt sunt încă prea politizate. Angajamentul faţă de reformă al instituţiilor şi organismelor esenţiale din România este inegal. Este nevoie să se arate că existe pedepse pentru corupţia la nivel înalt. Comisia încurajează România să-şi intensifice reformele", a mai spus reprezentantul CE.

"Agenţia Naţională pentru Integritate acum funcţionează, însă trebuie să asigure o relaţie echilibrată şi cazuri concrete, fără întârziere. Am văzut că şi Departamentul Naţional Anticorupţie a înregistrat progrese în urmărirea penelă a unor cauze şi în lansarea unor anchete cu privire la o serie de cazuri la nivel înalt. Aceste cazuri trebuie să fie urmate de alte cazuri în etapa procesuală. Trebuie să vedem un consens fără echivoc din partea tuturor partidelor parlamentarepentru a eradica corupţia la nivel înalt", a mai spus Johannes Laitenberger.

"Vedem întârzieri din cauza judecătorilor care trimit cauzele înapoi la procurori pentru motive minore pe care ar putea să le rezolve singuri. Suntem îngrijoraţi de amânarea procedurilor, de lipsa unor sentinţe care să aibă efect de descurajare în cazurile de corupţie la nivel înalt", se precizează în raportul CE.

Raportul Comisiei Europene conţine şi o serie de recomandări pentru sistemul judiciar din România.

România trebuie să finalizeze noul Codul Penal, Codul de Procedură Penală şi Codul Civil, să rezolve probleme de personal din sistemul judiciar, să demonstreze eficacitatea ANI şi să finalizeze dosarele de corupţiela nivel înalt.

Raportul CE atrage atenţia că există corupţie în educaţie şi sănătate

Sănătatea şi educaţia sunt domenii criticate de raportul comisiei europene pe motiv că autorităţile de la Bucureşti neagă existenţa unei probleme serioase în ceea ce priveşte corupţia din aceste domenii.

Raportul tehnic al Comisiei Europene privind evaluarea luptei anticorupţie menţionează că în sănătate şi educaţie există indicii clare ale corupţiei, dar au fost luate prea puţine măsuri. Raportul mai arată că autorităţile din sănătate şi educaţie demonstrează că sunt prea puţin conştiente de amploarea problemei corupţiei şi neagă corupţia invocând lipsa de plângeri în acest sens, iar comisiile de disciplină care există în aceste domenii sunt rareori folosite. Aceste observaţii sunt cuprinse la capitolul referitor la adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi de luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală.