Lituania şi Letonia comemorează împlinirea a 15 ani de la reprimarea brutală a mişcărilor naţionale de independenţă, de către Armata Roşie.

Prin ceremoniile care vor avea loc astăzi la Riga şi Vilnius, vor fi comemoraţi cei 20 de civili ucişi în ciocnirile care aveau să marcheze "începutul sfârşitului" pentru fosta Uniune Sovietică.

Mişcările pentru redobândirea independenţei Ţărilor Baltice au început, prudent, încă de la sfârşitul anilor '80, încurajate de campania de deschidere a noului lider de la Kremlin, Mihail Gorbaciov, în vederea restructurării economice.

Discuţiile au pus repede pe tapet cererile de redare a suveranităţii naţionale, care au culminat cu votul de la 4 mai 1990, prin care Sovietul Lituanian şi-a proclamat independenţa faţă de Uniunea Sovietică.

În ciuda intenselor presiuni din partea Moscovei, în lunile următoare, în Lituania s-a introdus presa liberă şi promisiunea unor alegeri libere. Kremlinul şi-a pierdut apoi răbdarea. În noaptea de 12 spre 13 ianuarie 1991, mii de locuitori din Vilnius au ieşit pe străzi pentru a ridica baricade în calea tancurilor şi a trupelor sovietice, care veneau să ocupe capitala.

Atacul dat de forţele speciale ruse asupra turnului de televiziune din Vilnius s-a soldat cu 14 morţi şi 110 răniţi. Invadatorii au profitat de faptul că ochii lumii erau aţintiţi asupra războiului din Golf, iar Statele Unite nu aveau interesul să-şi strice, în acel moment, relaţiile cu gigantul de la Răsărit.

O intervenţie similară a fost lansată, după alte câteva zile, şi asupra capitalei letone, Riga, unde s-au înregistrat 6 morţi. Totuşi, acţiunile Moscovei nu au mai reuşit să răstoarne parlamentele şi guvernele pro-naţionaliste ale celor două ţări baltice, aşa cum se petrecuse, cu decenii în urmă, în Ungaria şi Cehoslovacia.

La data de 13 ianuarie, peste 200.000 de rezidenţi din Riga s-au raliat într-un mare miting locuitorilor din Vilnius. Atacul trupelor sovietice a ocupat, temporar, Academia letonă de poliţie şi a distrus un mare număr de vehicule care baricadau străzile din jurul clădirii parlamentului.

Ciocnirile aveau să culmineze cu atacul dat în ziua de 20 ianuarie de către ''beretele negre'', unităţi sovietice de elită, asupra ministerului de Interne din Riga. Estonia a scăpat in extremis de o baie de sânge numai după ce noul lider de la Kremlin, Boris Ielţîn, a retras unităţile militare din Lituania şi Letonia şi a adresat un apel la calm minorităţilor ruse din cele trei ţări baltice.

Rezistenţa eroică a populaţiei neînarmate în faţa colosului comunist a fost apogeul acelor vremuri de cotitură, care au încheiat, totodată, era opresiunii şi a deportărilor în masă în Siberia.