Comasarea spitalelor va creşte numărul infecţiilor intraspitaliceşti

Potrivit proiectului postat pe site-ul MS, în Bucureşti, vor fi comasate următoarele institute, informează Mediafax:

• Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională "PDD Hociota" şi Spitalul Universitar de Urgenţă
• Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "prof. dr. N. Paulescu" şi Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon"
• Institutul Clinic de Boli Digestive şi Transplant Hepatic, Institutul Clinic de Uronefrologie Transplant Renal "Fundeni", Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu" şi Institutul Clinic "Fundeni"
• Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. dr. Matei Balş
• Institutul Naţional de Medicină Complementară "Prof. dr. Fl. Bratilă" şi Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie
• Spitalul de Pneumoftiziologie "Sf. Ştefan", Spitalul Clinic de Dermatovenerologie "Prof. Dr. Scarlat Longhin" şi Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr.V. Babeş"
• Spitalul de Psihiatrie Titan "Dr. Constantin Gorgos" cu Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof.dr. Alexandru Obregia".

Cât priveşte transformarea spitalelor în cămine pentru bătrâni, Vasile Astrăstoae a explicat că "intenţia Ministerului Sănătăţii este să facă din cele 71 de spitale centre medico-sociale pentru vârstnicii cu afecţiuni cronice, iar în aceste conditii, centrele vor functiona ca orice spital".

"Ideea prostească era atunci când se spunea că spitalele ar pute fi transformate în creşe, pentru că cei mici au imunitate scăzută faţă de adult", a declarat preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae.

Dacă în 2009, ţara noastră se situa pe locul 11 într-un clasament al ţărilor europene făcut pe baza numărului de paturi de spital, cu 658 de paturi disponibile la suta de mii de locuitori, potrivit datelor Eurostat preluate de ediţia on-line a cotidianului britanic The Telegraph, România va avea acum numai 549 de paturi la 100.000 de locuitori şi va coborî pe locul 16 în clasament.

"Evident că un număr redus al paturilor din spitale va duce la creşterea infecţiilor intraspitaliceşti, din cauza fluxului mare de pacienţi. În plus, noi funcţionăm într-un sistem multiaglomerat şi mă refer la ceea ce trăiesc eu în fiecare zi la spitalul de urgenţă, unde se ajunge la doi pacienţi în pat, Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) este plină şi aproape că nu mai există locuri prin secţie. În aceste condiţii, sigur că supraaglomerarea creşte şi riscul de infecţii nosocomiale, dar se poate ajunge şi la condiţii total necorespunzătoare de terapie a unor pacienţi", a declarat în 2010, pentru REALITATEA.NET, dr. Tudor Ciuhodaru, şeful Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Clinic "Sf. Ioan" din Iaşi.

10.000 de infecţii intraspitaliceşti, într-un an

În România, într-un singur an, 10.000 de oameni au primit o nouă boală pe patul de spital, arată ultimele date ale Centrului de Statistică din Ministerul Sănătăţii. Medicii cred însă, că, în realitate, numărul infecţiilor intraspitaliceşti este mult mai mare, dar ele nu sunt raportate din cauza sancţiunilor, este de părere preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae.

"Numărul de 10.000 de infecţii nosocomiale înregistrate într-un an este chiar mic. În realitate, numărul cred că este mult mai mare decât ce s-a raportat. Acesta este numai vârful aisbergului. Foarte probabil, n-au fost raportate toate cazurile, din cauza sancţiunilor", afirmă prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae.

Medicii afirmă că infecţiile intraspitaliceşti există oriunde şi este normal. "Este aproape imposibil să creăm un  mediu perfect steril. Aceste infecţii apar pentru că există microbi peste tot, chiar şi în mediul spitalicesc, iar bacteriile sunt suficient de inteligente ca să reziste la medicamente", explică prof. univ. dr. Vlad Tica, vicepreşedinte CMR.

Bucureşti, Iaşi, Cluj - oraşele cu cele mai multe infecţii intraspitaliceşti

Potrivit datelor furnizate de minister, Capitala, Clujul şi Iaşiul conduc într-un top al judeţelor cu cele mai multe infecţii nosocomiale. Mai exact, în Bucureşti au fost raportate 1.516 cazuri de infecţii intraspitaliceşti, la Cluj – 1.257, iar la Iaşi – 1.196.