Comisia de buget a Senatului a adoptat, în unanimitate, luni, după numai 45 de minute de dezbatere,  amendamentele la Codul fiscal convenite la reuniunea liderilor partidelor politice, între acestea fiind reducerea etapizată a TVA - la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 19% de la 1 ianuarie 2017. Cu o excepţie, taxa pe construcţiile speciale din agricultură va dispărea din 1 ianuarie 2016, potrivit Realitatea TV.

Membrii Comisiei de Buget - Finanţe din Senat au aprobat şi reducerea , din 2017, a impozitului pe dividende, de la 16% la 5% , dar şi plafonarea bazei de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale la 5 salarii medii brute, tot pentru 2017.

Dacă totul merge cum a fost planificat, duminică va fi trimis preşedintelui Klaus Iohannis, iar luni se aşteaptă ca şeful statului să promulge noul Cod fiscal.

Forma actuală a Codului Fiscal este după cum au dorit BNR şi guvernatorul Mugur Isărescu. A recunoscut-o în direct la Realitatea TV, consultantul de strategie al Băncii Naţionale, Adrian Vasilescu.

"S-a întâmplat un lucru bun, totuși, pentru că această înțelegere între partide a plecat de la dezbaterea tehnică care a pornit în societate, de la BNR", a spus Adrian Vasilescu.

Codul Fiscal îi uneşte pe politicieni. Dezbatere a jurnaliştilor Realitatea TV

Prima reacție a BNR după "consensul" pe Codul Fiscal: "Problemele rămân aceleași"

"Problemele raman aceleasi. Când ai asemenea cresteri cu cheltuielile salariale, o reducere cu un punct procentual a scaderii TVA nu are cum sa le suplineasca. Efectele vor fi aceleasi: o reducere a credibilitatii, probleme cu costul datoriei, iar politica monetara va avea de suferit. Intr-un cuvant, aceasta relaxare e prea masiva si prea devreme", spune consilierul Guvernatorului, Lucian Croitoru.

"Trebuie vazut cu creionul in mana impactul. Sigur ca e salutar ca nu se va micsora acciza si ca TVA nu se reduce la 19%, dar e prematur sa ne pronuntam", explica si directorul Directiei de Stabilitate din BNR, Eugen Radulescu.

"Mie, aceasta relaxare imi aminteste de sfarsitul lui 2008, iar cand ma gandesc la 2008 imi vine in minte 2009 si 2010 (anii in care s-au facut corectiile salariale-n.red.) Dar pana nu facem calcule, nu putem sa ne ante-pronuntam", a mai spus Radulescu.

O stimulare a cererii într-o perspectivă în care există echilibre fragile 'nu este neapărat cel mai înţelept lucru', afirmă purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, subliniind că problema fundamentală ţine doar de capacitatea României de a lua măsuri sigure şi certe care să nu ducă la dezechilibre suplimentare, potrivit Agerpres.

'Am remarcat că s-a ţinut cont de observaţiile Băncii Naţionale. Faptul că partidele au revenit asupra discuţiei legate de Codul Fiscal înseamnă că, cel puţin în parte, au înţeles că tipul de avertisment pe care BNR l-a lansat este cel legat de creşterea deficitului, de sustenabilitatea acestor echilibre. Pe de altă parte, în acest proces declanşat de majorări salariale ne întrebam cu îngrijorare dacă pasul făcut în direcţia cea bună este suficient ţinând cont de presiunile care vin pe partea cheltuielilor publice (...) O stimulare a cererii într-o perspectivă în care avem echilibre fragile nu este neapărat cel mai înţelept lucru. Rămânem cu toate aceste observaţii în continuare în picioare şi le susţinem cât se poate de ferm. Vom vedea discuţiile în Parlament în ce direcţie se duc şi cum se închide întreaga discuţie. Remarc încă o dată că politicul a înţeles mesajul nostru şi sper să îl înţeleagă până la capăt', a declarat, joi, la Realitatea TV, purtătorul de cuvânt al BNR.

Acesta a precizat că Banca Centrală a intervenit în această discuţie, dar numai în perspectiva mandatului pe care îl are, comentând doar din perspectiva deficitelor care rezultă.

'Noi nu comentăm explicit modul cum se cheltuie banii publici, nu este atributul nostru, nu este mandatul nostru, este al Parlamentului, al Guvernului. Acolo se ia decizia cheltuirii banului public. Ce putem noi comenta este din perspectiva deficitelor care rezultă, care implicit înseamnă datorie publică, şi Banca Centrală este implicată prin administrarea ei. Din această perspectivă există evident interes să spunem lucrurilor pe nume, să transmitem toate informaţiile posibile decidenţilor politici care iau deciziile de cheltuire a banilor publici', a explicat Suciu.

Purtătorul de cuvânt al BNR a reiterat faptul că, prin lege, Consiliul Fiscal este responsabil să facă studii de impact, mai ales în ceea ce priveşte politicile fiscal-bugetare, iar BNR ţine cont de rapoartele emise.

'Raportul Consiliul Fiscal este documentul pe care şi noi ne bazăm în mare parte la BNR, evident avem şi noi propriile noastre estimări, dar în ceea ce priveşte politicile fiscal-bugetare, Consiliul Fiscal este responsabil, prin lege, să facă studii de impact. Evident că au fost luaţi în calculi şi aceşti multiplicatori fiscali pentru că asta este de fapt eliminarea unor taxe. Avem parte tot de anumiţi multiplicatori fiscali care pot stimula economia şi ei se calculează pe anumiţi coeficienţi. Evident că raportul CF a luat în calcul de la bun început, adică beneficiile pe care aceste măsuri le aduc economiei sunt prezente, nimeni nu le neagă, dar ele nu compensează de loc toate aceste reduceri de taxe pe care le avem', a argumentat Dan Suciu.

De asemenea, Suciu consideră că este important să nu mergem pe supoziţii ci pe efectele concrete, adăugând că 'la întrebarea cât putem tăia? încă nu a răspuns nimeni'.

'Dacă este să vorbim româneşte, să nu mergem pe supoziţii. Haideţi să vedem efectele concrete, haideţi mai întâi să măsurăm şi apoi să tăiem. E româneşte şi simplu. Haideţi întâi să măsurăm cu toţii şi pe urmă să vedem cât putem tăia pentru că la această întrebare 'cât putem tăia?' încă nu s-a răspuns. Fiecare are supoziţia lui, unele mai argumentate, unele mai bine conturate ştiinţific altele mai puţin, dar dacă ţinem cont de istoricul utilizării banului public din România şi al impactului pe care îl are o reducere de taxe sunt multe semne de întrebare şi este preferabil să vii cu măsuri certe care nu sunt discutabile într-un context economic în care o greşeală nu se iartă. Iar aici o greşeală nu se iartă', a subliniat reprezentantul BNR.

Potrivit sursei citate, problema fundamentală ţine doar de capacitatea României de a lua măsuri sigure şi certe care să nu afecteze şi să nu ducă la dezechilibre suplimentare.

'Dacă mergem pe această idee că orice reducere de taxe se simte implicit, direct, printr-o colectare mai bună sau prin venituri suplimentare haideţi să le tăiem de tot pentru că poate avem o colectare mai bună. Evident că vorbim de un anumit grafic în care aceste scăderi de taxe se duc în venituri mai multe la buget până la un punct, iar acel punct trebuie identificat cu mare atenţie şi nu l-am identificat cu mare atenţie la nivelul MFP şi atunci avem o serie întreagă de supoziţii, de probleme în lanţ. Problema fundamentală ţine pur şi simplu doar de capacitatea României de a lua măsuri sigure şi certe care să nu afecteze, să nu ducă la dezechilibre suplimentare până nu are certitudinile că acele măsuri s-au făcut. Cred că dacă privim întregul tablou înţelegem şi mai bine apelul la prudenţă pe care l-a făcut BNR, nimic altceva', a mai spus Suciu.