Foto: sxc.hu

Cu o circumferinţă de peste zece metri, fiind nevoie de minim opt oameni care să-l poată cuprinde cu braţele, stejarul se află într-o pădure ce ascunde mai multe morminte străvechi, din vremea dacilor. În judeţul Sibiu se află şi alţi copaci celebri. În faţa bisericii din Ţichindeal există un stejar plantat de Carol al II-lea, iar mulţi arborii din Parcul Subarini dinSibiu sunt consideraţi specii pe cale de disparitie.

Speranţa de viaţă a unui copac aflat într-o zonă urbană este de numai opt ani. Iar un copac nu atinge capacitatea optimă de stocare a carbonului din atmosferă până la vârsta de zece ani. Moartea unui copac în vârstă de 70 de ani va lăsa în atmosferă peste trei tone de carbon.

Ştiaţi că valoarea unei locuinţe este mărită semnificativ de prezenţa copacilor? O casă înconjurată de arbori este evaluată, în lume, cu 18 până la 25 procente mai mult decât una fără copaci. Umbra copacilor poate face o locuinţă cu până la 20 de grade mai răcoroasă  în timpul verilor caniculare. Trei copaci plantaţi în locurile potrivite în jurul unei locuinţe îi pot reduce la jumătate costurile cu aerul condiţionat. Pentru că pot oferi răcoare şi adăpost, copacii reduc anual costurile de încălzire şi răcorire a locuinţelor cu peste un miliard şi jumătate de euro. Fiecare copac de talie medie asigură anual o economie de aproximativ cinci euro în beneficiul mediului, reprezentând economia de energie şi reducerea poluării.

Copacii reduc poluarea sonoră acţionând ca nişte veritabile bariere de zgmot. Rădăcinile lor stabilizează solul şi previn eroziunea. Arborii îmbunătăţesc calitatea aperi încetinind şi filtrând apa ploilor şi protejând pânza freatică şi cursurile de apă. Ei ne feresc şi de alunecări de teren, de averse şi grindină, reduc avântul furtunilor şi riscul de inundaţii. Deşi tot mai multe voci susţin că arborii de pe marginea drumurilor ar trebui tăiaţi pentru a diminua riscul accidentelor, copacii, de fapt, joacă şi aici un rol pozitiv, prin capacitatea lor de a reduce strălucirea şi reflecţiile şoselelor în zilele însorite.

Jurnalista şi scriitoarea Oriana Fallaci a lăsat o tulburătoare secvenţă în cartea "Dacă soarele moare", în care încerca să explice unui birocrat că şi copacii vorbesc unii cu alţii la fel ca oamenii. Pasajul a fost  considerat doar o metaforă, însă copacii chiar obişnuiesc să comunice. De exemplu, când sălciile sunt atacate de larve şi omizi, ele emit semnale chimice care le avertizează pe sălciile învecinate despre pericol, Acestea reacţionează imediat, pompând mai mult tanin în frunze, pentru a le face mai puţin apetisante şi greu de asimilat pentru insecte.