Coaliţia internaţională din Irak condusă de Statele Unite, a început cu 37 de ţări. Participarea s-a redus treptat, în special în ultimul an şi jumătate. Unii dintre aliaţi au considerat situaţia din teatrul de operaţiuni mult prea periculoasă. Alţii au schimbat guvernele, şi implicit, orientarea politicii externe. Ultimul dintre statele care a început retragerea trupelor este Japonia.

Majoritatea partenerilor Statelor Unite se aşteptau, aşa cum li se promisese, să participe la operaţiunile de menţinere a păcii şi la reconstrucţia postbelică a Irakului.

Deşi atacurile sângeroase ale rebelilor irakieni au fost anticipate, multe dintre guverne au luat decizia retragerii trupelor, după ce au suferit o serie de pierderi umane.

Din cele 37 de state din cadrul coaliţiei, la 1 iulie 2005, în statul din Golf mai aveau mobilizate trupe numai 26. Este vorba de Albania, Armenia, Australia, Azerbaijan, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Salvador, Estonia, Georgia, Italia, Japonia, Kazakhstan, Coreea de Sud , Letonia, Lithuania, Macedonia, Mongolia, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Slovacia, Marea Britanie şi Ucraina.

Primele state care s-au retras din teatrul de operaţiuni au fost Nicaragua, Spania, Republica Dominicană, Honduras, Filipine, Thailanda, Noua Zeelandă, Tonga, Ungaria, Portugalia şi Moldova.

Trupele spaniole au fost retrase din Irak în urma schimbării guvernului lui Jose Maria Aznar, iar Filipine a luat această decizie după ce un cetăţean luat ostatic a fost ucis. Au urmat Polonia, Bulgaria şi Ucraina. Una dintre cele mai grele lovituri pentru coaliţia condusă de Statele Unite a fost, însă, decizia de retragere a trupelor italiene din Irak.

Artizanul părăsirii teatrului de operaţiuni a fost premierul italian Romano Prodi, care a făcut, în timpul campaniei electorale, o prioritate din retragerea trupelor. Japonia a anunţat şi ea că-şi va retrage contingentul militar combativ prezent în Irak, iar Australia se gândeşte la o reorganizare a trupelor sale din Irak şi Afganistan.