Puterea a eşuat în promovarea unui proiect considerat capital pentru integrare. Ordonanţa Guvernului cu privire la înfiinţarea DNA a picat în plenul Senatului. Aceasta fiind camera decizională, dacă varianta decisă de plen va fi promulgată de preşedinte, DNA va dispărea iar locul său va fi reluat de fostul Parchet Naţional Anticorupţie.

Legea care validează Ordonanţa de Urgenţă privind înfiinţarea DNA avea nevoie de 69 de voturi favorabile pentru a fi adoptată. În momentul votului, dintre cei 71 de senatori ai Coaliţiei de la guvernare, au fost prezenţi doar 49.

Liderul grupului Alianţei PNL-PD, Puiu Haşotti, spune că cei mai mulţi senatori ai Puterii au lipsit motivat.

Printre cei care au lipsit se numără ministrul de Interne Vasile Blaga, ministrul Agriculturii Gheorghe Flutur, vicepremierul George Copos, preşedintele conservatorilor Dan Voiculescu. De asemenea, jumătate dintre senatorii UDMR au lipsit de la şedinţă, inclusiv preşedintele partidului Marko Bela, preşedintele comisiei juridice a Senatului Peter Eckstein Kovacs şi senatorul Gyorgy Frunda.

Ordonanţa Guvernului viza reorganizarea PNA, astfel încât deputaţii şi senatorii să poată fi anchetaţi şi trimişi în judecată. Prin respingerea acesteia, faptele de corupţie săvârşite de demnitari nu mai intră în competenţa PNA, ci a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Singurul care mai poate remedia situaţia este preşedintele Traian Băsescu. De altfel, premierul Călin Popescu Tăriceanu a precizat că, dacă nu se va găsi o altă soluţie, îi va cere şefului statului să nu promulge legea.

Prin respingerea de către senat a ordonanţei de transformare a PNA în DNA, Departamentul Naţional Anticorupţie pierde atribuţiile de a putea ancheta deputaţi, senatori, membri ai Guvernului şi alţi parlamentari.

În ordonanţa de urgenţă numărul 43 din 2002, privind Parchetul Naţional Anticorupţie, la articolul 16, alineatul 1, se specifică faptul că sunt de competenţa DNA, ca noi atribuţii, următoarele cazuri:

"Dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbării aduse unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie sunt comise de către: deputaţi, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat şi asimilaţii acestora, consilieri ai miniştrilor, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale, ceilalţi judecători şi procurori, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Consiliului Legislativ şi locţiitorul acestuia, Avocatul poporului şi adjuncţii săi, consilierii prezdenţiali şi consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, consilierii de stat ai primului-ministru, membrii şi controlorii financiari ai Curţii de Conturi, Guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, ofiţeri, amirali, generali şi mareşali, ofiţeri de poliţie, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene, primarul general şi viceprimarii Municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii sectoarelor Municipiului Bucureşti, primarii şi viceprimarii municipiilor, consilierii judeţeni, prefecţii şi subprefecţii, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor centrale şi locale şi persoanele cu funcţii de control din cadrul acestora, cu excepţia conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publuce de la nivelul oraşelor şi comunelor şi a persoanelor cu funcţii de control din cadrul acestora, avocaţii, comisarii Gărzii Financiare, personalul vamal, persoanele care deţin funcţii de conducere de la director inclusiv în cadrul Regiilor Autonome de interes naţional, al companiilor şi societăţilor naţionale, al băncilor şi societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar, al instituţiilor publice care au atribuţii în procesul de privatizare şi al unităţilor centrale financiar-bancare, persoanele prevăzute la art. 8 din Legea 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, lichidatorii judiciari, executorii autorităţilor pentru valorifiocarea activelor statului."

Aşadar, în toate acete situaţii, cei vizaţi nu vor mai fi anchetaţi de DNA, ci de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.