Coaliţia a decis reducerea cu 3% a C.A.S.-ului plătit de angajatori

Coaliţia a decis luni ca CAS-ul pentru firme să fie redus începând cu jumătatea acestui an, de la 44, 5% la 41%, iar de la începutul lui 2012 cota unică ar urma la rându-i să fie redusă, de la 16% la 14% susţin surse politice.

Pe de altă parte, Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor din Camera Deputaţilor, a declarat, pentru NewsIn, că  problematica scăderii cotei unice va fi discutată săptămâna viitoare, mai precis miercuri, începând cu ora 10.00, de grupul de lucru format la nivelul Coaliţiei. El  a refuzat să precizeze însă cu cât va fi redusă cota unică.

Măsura a fost discutată şi cu experţii FMI. Simulările arată că dacă ar scădea CAS-ul cu 3% bugetul de stat ar pierde 1,2 miliarde de lei, aşadar nu e o pierdere atât de mare, potrivit Realitatea Tv.

Dacă s-ar aplica această măsură ar putea fi create noi locuri de muncă şi s-ar putea majora salariile pentru cei care au deja un loc de muncă.

Valentin Lazea, economist-şef al BNR spune că reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional, potrivit cursdeguvernare.ro.

"Din punctul de vedere microeconomic, al mediului de afaceri, răspunsul la ambele întrebări este simplu: cât mai repede şi cât mai mult posibil. Din perspectiva posibilităţilor macroeconomice răspunsul este mai nuanţat. Aşa cum rezultă dintr-o lucrare a Consiliului Fiscalconsiliul fiscal, ) , nivelul cotelor CAS în România este, într-adevăr, ridicat (44,4 la sută în anul 2010), dar nu mai ridicat decât în Slovacia (48,6 la sută), Ungaria (48,5 la sută), sau Cehia (45,3 la sută). Ca evoluţie în timp, cotele CAS din România au avut o tendinţă generală de scădere, de la 55 la sută în 2001, la 49 la sută în 2005 respectiv la 44,4 la sută în prezent. Aşadar, ca punct de plecare al analizei, să admitem că nivelul CAS din ţara noastră este încă ridicat şi că mai este loc de scădere.

Prima întrebare este: cât de rapid ar putea scădea nivelul CAS? Din punct de vedere macroeconomic, trebuie să amintim faptul că ţara noastră se găseşte în plin proces de consolidare fiscală, spijinit şi monitorizat atât de Fondul Monetar Internaţional, cât şi de Comisia Europeană. Reducerea deficitului bugetar (conform metodologiei ESA 95) la mai puţin de 5 la sută din PIB în 2011 şi la aproximativ 3 la sută din PIB în 2012 este importantă din mai multe puncte de vedere:

* în primul rând, România este încă percepută ca o ţară cu grad mare de risc de către pieţele private de capital. Într-un clasament bazat pe CDS, ţara noastră apare ca fiind a 14-a din lume în ceea ce priveşte dobânzile la care s-ar putea împrumuta (ce-i drept, în îmbunătăţire faţă de anul trecut, când ocupa poziţia a 9-a). Continuarea consolidării fiscale este esenţială pentru ameliorarea percepţiei riscului de ţară şi a posibilităţii accesării de fonduri la dobânzi mai mici.

* în al doilea rând, România este în prezent supusă Procedurii de Deficit Excesiv (PDE), de către Comisia Europeană. Toate ţările din UE sunt aşteptate să-şi corecteze dezechilibrele fiscale la orizontul anilor 2012-2013, astfel încât PDE să nu li se mai aplice. Concret, o ţară poate ieşi din PDE atunci când deficitul ei bugetar scade sub 3,5 la sută din PIB, iar datoria publică sa situează sub 60 la sută din PIB.

* nu în ultimul rând , acordul de tip preventiv ce urmează a fi semnat de România cu Fondul Monetar Internaţional conţine angajamente fiscal ambiţioase, de natură a răspunde preocupărilor pieţelor private de capital, pe de o parte, şi ale Comisiei Europene, pe de altă parte. Un nou eşec în acordurile cu FMI ar fi ultimul lucru pe care România şi l-a putea dori, într-o lume în care percepţia la risc este amplificată la maximum.

Faţă de cele de mai sus, rezultă că o reducere a nivelului CAS poate fi avută în vedere, dar numai după îndeplinirea de către România a consolidării fiscale, adică, cel mai probabil, începând cu 2013",  susţine Valentin Lazea, economist şef al BNR.