Românii care delapidează fonduri de la firmă deţin o diplomă universitară în proporţie de 46% şi, în toate cazurile, au avut complici. Marea majoritate deţin poziţii de management.
În această perioadă turbulentă din punct de vedere economic, companiile și investitorii trebuie să conștientizeze diversitatea fraudatorilor. Cine comite fraudă? Care sunt caracteristicile de observat?
Profilul global realizat de firma de consultanţă KPMG reflectă că fraudatorul este, deseori, angajat al organizației-victimă (61 de procente), colaborează pe ascuns cu alții (70 de procente) și a fost angajat de organizația-victimă de mai mult de șase ani înainte de a comite o fraudă (42 de procente).
Fraudatorii tipici investigați în România de KPMG prezintă următoarele caracteristici:
- Vârstă între 26 și 35 de ani (62 de procente dintre fraudatori aveau între 26 și 35 de ani)
- Dețin o poziție de manager sau director executiv
- Motivați de lăcomie (77 de procente dintre fraudatori)
- Cu un stil de conducere autocratic (31 de procente dintre fraudatori)
- Stăruitori (92 de procente dintre fraude au continuat pentru 3 sau mai mulți ani)
Caracteristicile unui fraudator tipic la nivel global includ:
Vârsta între 36 și 45 de ani (70 de procente dintre fraudatori având vârste între 36 și 55 de ani).
Angajat într-o poziție de conducere executivă, în funcția financiară, operațională sau vânzări/marketing.
Deține o poziție de manager sau director executiv (25 și 29 de procente respectiv).
Angajat în organizație de mai mult de șase ani.
Fraudator oportunist – aflat la prima abatere, angajat de încredere, comportamentul lui îi surprinde pe ceilalți. Prădătorii, cei care caută organizații pentru a putea începe o schemă aproape imediat după angajare și fraudează organizația deliberat și fără remușcări, sunt mai rar întâlniți.
Profilul global indică faptul că 70 de procente dintre fraudatori nu au lucrat singuri la comiterea fraudei. În Romania, toate cazurile analizate au implicat complici.
Richard Perrin, Partner Risk Consulting, KPMG Romania, spune: "Rezultatele acestui studiu indică faptul că, pe perioada crizei economice, fraudatorii s-au concentrat pe delapidarea fondurilor din companii prin fraude cu achiziții și alte forme de delapidare. Au folosit ajutorul prietenilor sau foștilor asociați pentru a-și ascunde acțiunile, pentru o perioadă medie între 3 și 5 ani. Aproape jumătate din fraudatori par să fi folosit câștigurile fraudulente pentru a-și finanța stilul de viață, în dauna organizației".
