Cine negociază mai bine cu FMI, Ungaria sau România, se întreabă FT

Că FMI a ajuns în România luni, la nici o săptămână de la plecarea fortuită din Ungaria nu e lipsit de ironie, apreciază jurnalistul Chris Bryant, corespondentul pentru Europa Centrală şi de Est, scriind pe platforma de bloguri a prestigioasei publicaţii economice Financial Times. Bryant acoperă în regiune Austria, Ungaria, România şi Slovenia.

Ungaria a fost “drăguţa” Fondului graţie ardorii cu care a luat calea austerităţii încă din 2006. Povestea de amor s-a cam încheiat. “Preferând rolul de pugilist celui de pudel, Viktor Orban, le-a spus celor de la FMI că pot să-şi păstreze recomandările de politici”, aminteşte jurnalistul. “Cu alte cuvinte, dacă Ungaria a ieşit din criză, FMI ar trebui să-şi vadă de treabă”.

România s-a mişcat mai încet de la debutul crizei, dar pare decisă să fure "mantia corectitudinii fiscale" pe care a aruncat-o Ungaria, adaugă corespondentul FT.

Cu un deficit care ameninţa să se apropie de 9% în acest an, miniştrii au convenit rapid un pachet sălbatic de măsuri de austeritate, inclusiv reducerea salariilor din sectorul public cu 25%. Ulterior au adăugat o majorare a TVA cu cinci puncte procentuale, la 24%, după ce anumite măsuri au fost blocate de Curtea Constituţională. De asemenea, ar trebui să urmeze desfiinţarea a zeci de mii de locuri de muncă din sectorul public.

Şeful misiunii FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks, a declarat, luni, că România nu este în pericol de a se confrunta cu o suspendare a a acordului de împrumut (spre deosebire de Ungaria).

Cu o economie care ar urma să înregistreze o creştere de 0,6% în acest an şi de 2,5% în 2011, Ungaria ar putea susţine că a luat cea mai bună decizie. Ultima prognoză publicată de FMI pentru România indică o contracţie economică de 0,5% în acest an. Franks a declarat, luni, că Fondul va revizui următoarea perioadă prognoza privind scăderea PIB al României în acest an.

Potrivit unei note de cercetare publicată săptămâna trecută de Capital Economics, Ungaria va fi obligată la un anumit moment să se întoarcă la FMI, însă deja în acel moment condiţiile vor fi mai dificile.

Pieţele financiare vor decide în final dacă strategia pudelului sau cea a boxerului este mai eficientă, notează Bryant.

România a încheiat în martie anul trecut un acord de aproximativ 20 de miliarde de euro cu FMI şi alte instituţii internaţionale, după ce în octombrie 2008 Ungaria a fost nevoită să contracteze un împrumut similar în contextul crizei financiare.

O delegaţie a FMI se află de luni la Bucureşti, pentru o nouă evaluare a acordului stand-by, urmând să fie discutat şi un nou set de prognoze privind economia.

FMI şi UE au renunţat în urmă cu două săptămâni la discuţiile cu guvernul ungar pentru evaluarea acordului de ajutor extern, după ce Ungaria au respins ideea adoptării a noi măsuri de austeritate, optând în schimb pentru taxarea suplimentară a băncilor şi plafonarea salariilor din sectorul public, inclusiv pe cele ale oficialilor băncii centrale.