Până acum vreun secol, informează bbc.co.uk, oamenii de ştiinţă priveau genele ca pe nişte roboţi, care trasează abilităţile fiecărui om cu o precizie de ceasornic elveţian. Astea-s genele, asta va fi viaţa, credeau ei, însă în anii din urmă oamenii de ştiinţă şi-au schimbat cu totul părerea. Setul de gene, chiar şi excepţional, dacă nu e şlefuit în mediul potrivit poate să nu aibă nici o valoare sau o valoare de pluton, ca atâtea alte miliarde de pe planeta Pământ. Adică, aceleaşi gene dau rezultate diferite în medii diferite.
"Fiecare individ porneşte în viaţă cu capacitatea de a se dezvolta într-un număr distinct de feluri. Ca un tonomat, are potenţialul de a cânta un anumit număr şi gen de piese. Piesele respective sunt însă selectate de mediul în care creşte şi trăieşte", explică biologul Patrick Bateson de la Universitatea Cambridge. Un exemplu potrivit e Cristiano Ronaldo, scrie bbc.co.uk. Nu că genele nu ar conta, nu oricine are şansa să fie Cristiano Ronaldo, numai că micul Cristiano Ronaldo a avut "o" şansă să devină fotbalistul fabulos care e azi, dar, la fel de bine, dacă nu i-ar fi acordat atenţie sau importanţă, ar fi putut să o rateze.
Dar dacă indivizii au şansa să-şi cultive trăsătura specială pe care setul de gene le-o pune la dispoziţie, creierul lor reacţionează cu talent. În 1999, RMN-urile făcute pe creierele taximetriştilor londonezi, care au obligaţia de a şti pe dinafară oraşul la angajare, a arătat că hipocampul posterior al creierului lor e mărit, faţă de cel al unor oameni care n-au aceeaşi meserie cu ei. Cu cât experienţa lor de taximetrişi era mai mare, cu atât şi hipocampul lor posterior era mai mare. Studiul acesta a dat rezultate similare cu cele făcute pe creierul violoniştilor, cititorilor de Braille sau practicanţilor de tehnici de meditaţie.
"Indivizii cu realizări academice de excepţie nu sunt născuţi neapărat mai deştepţi decât alţii, ci muncesc mai mult şi au mai multă autodisciplină", sunt de acord scotocitorii de talente Mihaly Csikszentmihalyi, Kevin Rathunde and Samuel Whalen.
Chiar dacă te naşti geniu poţi să nu ajungi niciodată
Setul de gene cu care-ţi faci apariţia pe lume, la naştere, poate fi de excepţie, dar asta nu înseamnă că şi tu vei fi un personaj excepţional. Cartea britanicului David Shenk, "Geniul din noi", explică de ce vorba din popor "s-a născut talent şi a murit speranţă" e o vorbă mare.
Citeşte totul despre:
cod genetic, coeficient de inteligenta, gene, geniu, IQ, oameni de ştiinţă, studiu, talent, tonomat 
Nu trebuie sa ai doar genele potrivite ca sa fii genial, trebuie sa mai si traiesti in mediul potrivit
LIBERTATEA.RO
LIBERTATEA.ro
27 Mai, 01:39
LIBERTATEA.ro
27 Mai, 01:36
Acelaşi subiect pe REALITATEA.NET
05 Aprilie, 17:09
09 Februarie, 22:15
Alte articole din ACTUAL
27 Mai, 16:24
27 Mai, 15:28
27 Mai, 16:59
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M