Cetăţenii respinşi de SUA trebuie să ceară din nou vize, chiar dacă ţara lor intră în Visa Waiver

"După ce o ţară se califică în programul Visa Waiver, cetăţenii care în continuare trebuie să aplice pentru vize sunt cei ale căror vizite nu intră sub incidenţa condiţiilor din  Visa Waiver (şederea este mai mare de 90 de zile, de pildă) sau cei care au motive să creadă că există posibilitatea să nu fie primiţi în Statele Unite în condiţiile programului, cum ar fi cei care au avut înainte solicitări de viză respinse sau cei în cazul cărora există o ineligibilitate preexistentă", a explicat pentru NewsIn consulul general al SUA la Bucureşti, James Gray. El a adăugat că această din urmă categorie - a acelor cetăţeni care au din start şanse mici să fie primiţi în SUA - este cea care duce la o creştere semnificativă a ratei de refuz a vizelor.

Consulul american a oferit aceste explicaţii după observaţia NewsIn că unele dintre ţările care anul trecut au fost admise în Visa Waiver - îndeplinind condiţia, necesară în acel moment, de a avea rata de refuz a vizelor sub 10% - anul acesta au rate de refuz a vizelor de trei ori mai mari (cazurile Ungariei şi ţărilor baltice).

Departamentul de Stat a publicat recent lista ratelor de refuz pe naţionalităţi pentru anul fiscal 2010 (octombrie 2009 - 30 septembrie 2010). România a avut o rată de refuz de 24,8% , în scădere cu 1,5 procente faţă de anul precedent, în condiţiile în care acest indicator este cel mai mare obstacol pentru intrarea sa în programul Visa Waiver, prin care se elimină obligativitatea vizelor. Singurele ţări din Uniunea Europeană care nu sunt incluse în Visa Waiver au rămas România, Bulgaria, Polonia şi Cipru, după ce Grecia a fost recent inclusă în program.

În mod paradoxal,  în anul fiscal 2010 mai multe state UE - care fac parte deja din Visa Waiver - au rate mai mari de respingere a vizelor pentru SUA decât o are România. Ungaria, ţară admisă anul trecut în Visa Waiver, are o rată de refuz de 34,5%, Letonia are 33,9%, Lituania 31,9%. Alte ţări cu rate de refuz mai mari decât a României sunt Estonia, Irlanda şi Marea Britanie.

De la 1 iulie 2009, pentru ca o ţară să intre în Visa Waiver trebuie să aibă o rată de refuz a vizelor sub 3%, dar ţările est-europene menţionate mai sus au intrat în program când pragul pentru rata de refuz a vizelor era de 10%.

Consulul James Gray a precizat pentru NewsIn că Departamentul de Stat continuă să ţină o statistică a ratei de refuz a vizelor pentru fiecare ţară, indiferent dacă respectivul stat este sau nu în programul Visa Waiver.

Chiar dacă cetăţenii statelor din Visa Waiver nu mai au nevoie să solicite vizele de la Ambasadă pentru şederile cu durată de până în 90 de zile, rata de refuz a vizelor se calculează în acelaşi mod, luându-se în considerare atât vizele turistice, cât şi cele de afaceri.

Rata de respingere este cel mai mare obstacol în calea eliminării obligativităţii vizelor SUA pentru România. În anul fiscal 2009, aceasta a fost de 26,3%, mai mare decât în 2008, când a fost de 25%, dar în 2007 acest indicator era de 37%, cea mai mare valoare dintre ţările UE.

Legislaţia americană prevede, de la 1 iulie 2009, un prag de maxim 3 % la respingerea vizelor pentru ca o ţară să poată fi inclusă în programul Visa Waiver, ce permite şederea în SUA pe o perioadă de până la 90 de zile, în scopuri de afaceri sau turistice, fără a necesita în prealabil solicitarea vizei la Ambasada SUA din ţara respectivă.

România depune eforturi de mai mult timp pentru a fi inclusă în Visa Waiver şi a format la un moment dat, împreună cu alte state est-europene care au aderat la UE în 2004, o "Coaliţie a vizelor". Între timp, majoritatea acelor state au fost incluse în Visa Waiver, mai puţin România, Bulgaria, Polonia şi Cipru.

Potrivit legislaţiei SUA, o ţară poate fi scutită de obligativitatea vizelor de călătorie dacă au fost respinşi mai puţin de 3% dintre cetăţenii respectivei ţări care au solicitat o viză pentru Statele Unite, dar, în afara acestui criteriu esenţial, admiterea în Visa Waiver ţine şi de îndeplinirea anumitor criterii tehnice, precum implementarea paşaportului electronic, schimbul de informaţii cu privire la persoanele suspecte de activităţi teroriste, raportarea paşapoartelor furate/pierdute şi implementarea programului Air Marshals pe cursele aeriene directe cu SUA.

România a semnat, la 3 noiembrie 2008, un document politic de principiu privind aplicarea măsurilor necesare pentru facilitarea accesului în program, care include măsuri privind un schimb mai bun de informaţii despre călătoriile internaţionale şi controlul de la frontieră, despre suspecţii de terorism, despre pierderea sau furtul paşapoartelor, precum şi măsuri legate de prezenţa şi atribuţiile agenţilor de securitate la bordul aeronavelor.