Foto: cdsweb.cern.ch

Potrivit lui James Gillies defecţiunea s-a produs din cauza a doi magneţi, care s-au topit provocând un incident mecanic din care au rezultat pierderi de heliu. CERN a dat asigurări că defecţiunea nu reprezintă un pericol pentru oameni sau mediul înconjurător.

Acceleratorul LHC, cel mai mare instrument de fizică din lume, a mai fost oprit o dată, la doar câteva zile după lansare, pe 10 septembrie, din cauza unei probleme electrice care a afectat sistemul de răcire al circuitului lung de 27 de kilometri şi aflat la 100 de metri sub pământ.

Acceleratorul a fost repus în funcţiune, pentru a fi oprit din nou, puţin mai târziu.

Acceleratorul trebuie să producă intrarea în coliziune a protonilor care circulă în sensuri inverse la o viteză apropiată de cea a luminii, provocând desprinderea unor particule elementare încă neobservate fizic până în prezent. LHC va recrea, timp de o fracţiune de microsecundă, condiţiile care prevalau în Univers imediat după Big Bang, înainte ca particulele elementare să se asocieze pentru a forma nuclee de atomi.

Coliziunile ar putea genera trei găuri negre minuscule, despre care fizicienii de la CERN dau asigurări că nu reprezintă un pericol, pentru că prezenţa lor va fi efemeră. Câţiva oameni de ştiinţă s-au temut însă că acestea vor absorbi toată materia din jurul lor, provocând sfârşitul lumii.

Proiectul de 3,7 miliarde de euro a fost conceput în 1983, iar lucrările la el au început în 1996. Proiectul a mobilizat mii de fizicieni şi ingineri din toată lumea.