Foto: NewsIn

În cazul lui Adrian Năstase s-au înregistrat 120 de voturi pentru, 150 împotriva începerii urmăririi penale şi şase voturi nule. Pentru începerea urmăririi penale a lui Miron Mitrea s-au pronunţat 160 de parlamentari, 115 au votat contra, şi un vot a fost nul. Pentru avizarea începererii urmăririi penale ar fi fost nevoie de 218 voturi favorabile.

La votul în cazurile Mitrea şi Năstase au absentat 48 de deputaţi. Cei mai mulţi absenţi au fost de la PSD (13), PNL (10) şi PRM (8).

Dosarul "Zambaccian", pentru care procurorii nu au primit aviz pentru începerea urmăririi penale, se referă la modul în care familia Năstase a dobândit imobilul de pe strada Zambaccian. În cazul Mitrea, acesta este acuzat că ar fi fost mituit, când era ministru, cu lucrările efectuate de trei societăţi comerciale din Bacău la vila pe care mama sa a deţinut-o în Băneasa. În intervalul 2001 - 2004, casa a fost renovată şi extinsă cu o suprafaţă de peste 100 metri pătraţi, lucrările fiind executate de firmele Vertcon, Conimpuls şi Regal Bacău.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, a declarat că dosarele celor doi pot fi repuse pe ordinea de zi şi că votul de miercuri se poate relua la cererea oricărui deputat. "Astăzi am avut de-a face cu o decizie clar politică. Cel puţin două grupuri parlamentare au votat împotriva deciziei de avizare. Nu cred că este o decizie bună pentru Camera Deputaţilor şi pentru justiţie", a precizat liderul PNL.

"Votul de astăzi reprezintă o băşcălie, o bătaie de joc la adresa justiţiei, a sistemului judiciar, a principiului egalităţii în faţa legii, la adresa cetăţeanului", crede preşedintele PD-L Emil Boc, care dă vina pentru decizia de miercuri din Parlament pe PSD şi PC. Boc a adăugat că PD-L a votat cu bilele la vedere pentru a înlătura suspiciunile legate de voturile lor.

Comisia Europeană solicita României în cel mai recent raport de monitorizare "continuarea seriei de anchete profesioniste şi imparţiale în cazuri de corupţie la nivel înalt şi asigurarea stabilităţii legislative şi instituţionale a cadrului anticorupţie, în special prin menţinerea procedurii actuale de numire şi revocare a Procurorului General al României, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a titularilor altor posturi de conducere din cadrul Parchetului General".