Videoclipurile reconstruite sunt primitive, înceţoşate, iar cercetătorii se află departe de a putea decodifica orice din mintea noastră. Pentru a ne "citi mintea", experţii folosesc magneţi puternici, ore întregi de lucru şi milioane de secunde de videoclipuri de pe YouTube.
Pe termen lung, metode similare vor putea fi folosite pentru a comunica cu persoanele care au suferit atacuri cerebrale sau care sunt în comă, a declarat cercetătorul Jack Gallant, neurolog la Universitatea California din Berkeley.
Voluntarii experimentului au fost chiar neurologi care lucrau la proiect, întrucât erau mai motivaţi pentru a se concentra asupra videoclipurilor, asigurând o calitate mai bună a imaginilor din creier.
Mai întâi, au construit un "dicţionar", care lega modelele activităţii cerebrale de anumite videoclipuri. Acest translator creier-film putea identifica filmul care producea un semnal anume al creierului timp de 95% din timp.
După ce au realizat dicţionarul, au trecut la o nouă etapă: voluntarii au privit videoclipuri noi, luate la întâmplare de pe YouTube. Cercetătorii au studiat apoi activitatea creierului voluntarilor cu ajutorul dicţionarului. Dacă, de exemplu, participanţii au văzut un clip care îl înfăţişa pe Steve Martin stând în partea dreaptă a ecranului, programul se uita la activitatea cerebrală şi alegea imaginile care semănau cel mai mult cu Martin, în dreapta ecranului.
Cercetătorii speră ca o astfel de tehnologie să fie folosită pentru a construi o interfaţă între creier şi computer, ce le va permite oamenilor cu probleme la creier să comunice doar prin gând. Gândurile lor vor fi apoi traduse de computer. Activitatea cerebrală ar putea fi măsurată chiar şi în timpul viselor sau halucinaţilor, ce vor putea fi urmărite la televizor apoi.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M