1. Jurnalişti care au trecut în comunicare şi PR. În contextul în care zeci de publicaţii au fost închise şi aproape 4.000 de angajaţi din mass-media au rămas fără job anul trecut şi în 2010, soluţia cea mai la îndemână pentru jurnalişiti a fost să se îndrepte către comunicare şi PR. Experienţa lor a fost considerată atractivă atât de firmele de profil, cât şi de departamentele de comunicare ale unor companii din domenii diverse. Trecerea dintr-un domeniu în celălalt s-a petrecut şi în anii trecuţi, însă acum s-a făcut în masă.
2. Medici care “vând” produsele companiilor farmaceutice. Salariile mici din sistemul de sănătate, precum şi dificultatea de a-şi găsi un loc de muncă decent la stat, i-a forţat pe mulţi tineri absolvenţi de medicină să accepte propunerile firmelor farma. Acestea sunt dispuse să plătească salarii şi bonusuri atractive pentru reprezentanţi medicali cu background de specialitate.
3. Ofiţeri de credite din bănci care au devenit recuperatori. Armatele de consilieri de credite din perioada de boom bancar au fost reconvertiţi de instituţiile financiare pentru activităţi de back office sau recuperare de datorii. Spre exemplu, Bancpost a trimis la cursuri anul trecut 350 de ofiţeri de credite pentru a-i învăţa metode de recuperare a restanţelor de la clienţi.
4. Muncitori din producţie care s-au făcut agenţi de pază. Firmele de pază şi protecţie s-au numărat printre companiile care au creat un număr mare de noi locuri de muncă pe parcursul anului trecut. În timp ce fabricile şi firmele de producţie au dat faliment într-un număr semnificativ, companiile de securitate au creat peste 6.000 de joburi, pe fondul creşterii infracţionalităţii în perioada de criză.
5. Secretare care s-au angajat în call centere. Abilităţile de comunicare în limbi străine le-a oferit o şansă secretarelor care au fost disponibilizate în perioada de recesiune. Într-un an în care majoritatea industriilor continuă concedierile începute în 2009, centrele de servicii vor crea cel puţin 3.000 de joburi noi pe piaţa locală. Salariile în acest domeniu pornesc de la 250 de euro pe lună şi pot ajunge la 600-700 euro, pentru vorbitorii de limbi rare.
6. Specialişti de marketing care au migrat în vânzări. Reducerea bugetelor de marketing şi promovare s-a soldat în multe firme cu concedieri sau mutări în departamentul de vânzări. Potrivit firmelor de recrutare, în primele luni ale acestui an cele mai multe oferte de angajare au venit din vânzări. Spre deosebire de marketing, în vânzări salariile fixe sunt de regulă mici, dar angajaţii îşi pot rotunji veniturile prin bonusuri de performanţă şi comisioane.
7. Agenţi imobiliari care vând produse cosmetice. O dată cu căderea pieţei imobiliare, agenţii din real estate s-au văzut nevoiţi să se reprofileze spre alt tip de vânzare. Cei mai mulţi dintre aceştia au ales domeniul bunurilor de larg consum, iar ofertele cele mai numeroase au venit din partea distribuitorilor de produse cosmetice, gen Avon sau Oriflame. Dacă în perioada febrei imobiliare, angajaţii din real estate puteau câştiga şi 10.000 de euro pe lună, acum trebuie să se mulţumească cu venituri mult mai mici.
8. Specialişti în recrutare care fac cercetări de piaţă. Departamentele de recrutare ale companiilor, care s-au dezvoltat înaninte de criză pe măsura volumului de recrutări, şi-au redus drastic personalul în ultimul an. Dintr-o echipă de recrutare de 7-8 persoane, au fost păstrate doar una sau două, iar restul au fost direcţionate către alte departamente sau disponibilizate. O parte dintre recrutorii entry level s-au îndreptat către firmele care fac cercetări de piaţă sau operează sondaje.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M