Cel mai mare Vasile al românilor VOTEAZĂ-ŢI PREFERATUL

Vă prezentăm o listă a celebrităţilor româneşti care au purtat acest nume şi vă lăsăm să decideţi care merită să fie cel mai mare Vasile al românilor. De asemenea, puteţi adăuga, la rubrica de comentarii, o scurtă descriere a unui alt mare "Vasile" al poporului român, altul decât cei prezentaţi de noi.

Vasile Alecsandri

Poet, dramaturg, om politic şi membru fondator al Academiei Române, Vasile Alecsandri (1821-1890) a fost unul dintre reprezentanţii de frunte ai mişcării paşoptiste şi părintele revistei România literară, înfiinţată la Iaşi în 1855.

Numit şi bardul de la Mirceşti (după localitatea ieşană în care s-a stabilit din 1860), Alecsandri a petrecut numeroşi ani în exil, în Franţa. Această călătorie forţată avea însă să dea avânt poeziei lui Alecsandri (mai ales pastelurilor), dar şi creaţiei sale dramatice.

Vasile Pârvan

Istoric, arheolog şi eseist român, Vasile Pârvan (1882-1927) şi-a dedicat destul de scurta sa viaţă studiului istoriei Daciei. În urma săpăturilor, îndeosebi în situri arheologice din a doua epocă a fierului, Pârvan a scri "Getica", socotită cea mai importantă lucrare a sa.

A jucat un rol important şi în crearea noii şcoli româneşti de arheologie, înfiinţând Şcoala română din Roma. Tinerii români mergeau la această şcoală din Italia pentru a se perfecţiona, iar apoi reveneau în ţară pentru a dezlega multe dintre misterele istoriei noastre. Din păcate, Pârvan a ignorat apendicita de care suferea şi această boală i-a adus moartea, la vârsta de doar 45 de ani.

Vasile Voiculescu

Medic şi scriitor complet (poet, prozator, dramaturg), Vasile Voiculescu (1884-1963) este autorul celebrelor opere literare "Capul de zimbru", "Ultimul Berevoi", "Zahei orbul". A surprins plăcut lumea literară cu ideea de a scrie "Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu". Autorul apare şi în programa şcolară, cu poezia "În grădina Ghetsemani" şi cu povestirea fantastică "Lostriţa".

Dacă activitatea de scriitor este binecunoscută, cea de medic a fost nedrept lăsată în umbră. După ce a devenit medic şi doctor în medicină la Bucureşti, Voiculescu (care a fost medic în Primul Război Mondial) a ţinut o interesantă serie de conferinţe de medicină la radio. Publicul său ţintă, extrem de inteligent ales, a fost lumea satului. Deţinut politic în închisorile comuniste, între 1958 şi 1962, Voiculescu s-a îmbolnăvit de cancer în timpul detenţiei, murind la un an după eliberare.

Vasile Ursu Nicola

Este numele întreg al lui Horea (1731-1785), unul dintre conducătorii răscoalei ţărăneşti din 1784 din Transilvania, alături de Cloşca (Ion Oargă) şi Crişan (Marcu Giurgiu).

Cunoscător de limba germană, după ce a făcut serviciul militar în Austria, Horea s-a întors în ţară şi, împreună cu Cloşca şi Crişan, a iniţiat revolta izbucnită în satele Curechiu şi Mestecăniş. Această mişcare s-a extins în vestul Ardealului, iar armata austriacă a fost nevoită să intervină pentru a pune capăt revoltei. În urma intervenţiei, capii răscoalei au fost arestaţi. Crişan s-a spânzurat, iar Horea şi Cloşca au fost traşi pe roată, la 28 februarie 1785.

Vasile Goldiş

Pedagog, om politic şi membru de onoare al Academiei Române, Vasile Goldiş (1862-1934) este cel care, la 1 decembrie 1918, a rostit la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia celebrul discurs care prezintă asuprirea exercitată de-a lungul veacurilor asupra românilor din Transilvania şi Banat.

Goldiş a luptat îndelung pentru acest moment, pe mai multe planuri. A făcut manuale pentru şcolarii români, a susţinut drepturile românilor în parlamentul maghiar şi a promovat activismul parlamentar, printre altele.

În perioada interbelică, a făcut parte din guvernele IC Brătianu, Văitoianu şi Averescu.

Vasile Roaită

Este un tânăr cu destin trafic în jurul căruia s-a născut un uriaş mit. Muncitor ceferist român, Vasile Roaită (1914-1933) a murit împușcat în timpul marii greve de la Atelierele CFR Grivița din februarie 1933.

În urma unei serii de instigări ale agenţilor comunişti, armata şi jandarmeria au primit ordin să tragă în grevişti. La 16 februarie 1933, şapte oameni au murit, printre care şi Vasile Roaită. Ulterior s-a dovedit că tânărul nici măcar nu participase la grevă şi a avut ghinionul de a se afla lângă uşă atunci când armata a intrat şi a început să tragă. Ucenic la căldărărie, Roaită a murit în spital.

Roaită a fost transformat într-un erou după 1948, fiind numit, post-mortem, UTC-ist. Lui i s-a atribuit tragerea sirenei atunci când a intrat armata, gest care i-ar fi anunţat pe ceilalţi muncitori de pericolul care îi păştea.

Comuniştii au dat numele lui Vasile Roaită unor şcoli şi spitale, ba chiar unor Gospodării Agricole Colective. Un din Galaţi, Umbrăreşti, a fost redenumit "Vasile Roaită".  Staţiunea Eforie Sud are numele acesta din 1962. Înainte de această dată, purta numele Vasile Roaită. Ridicat de comunişti pe un piedestal fals, mitul Vasile Roaită a fost îngropat tot de comunişti.

S-a spus că Ceaușescu, gelos pe faima lui Dej, a pus cercetătorii să caute prin arhive și să descopere până la urmă că "Grivița Roșie" era un fals istoric, o falsă legendă, iar celebrul trăgător al sirenei, Vasile Roaită, un "idol fals".

Vasile Pogor

Om politic, publicist şi poet, Vasile Pogor (1833-1906) a fost unul dintre fondatorii societății Junimea și ai revistei Convorbiri literare. El a fost şi primar al municipiului Iaşi, de mandatele sale legându-se câteva relizări importante, precum startul lucrărilor de canalizare a oraşului, construcţia a numeroase şcoli. Pogor a fost şi artizanul proiectului "Teatrul Naţional din Iaşi". În tinereţe, a participat la coaliția politică care a complotat pentru detronarea lui Alexandru Ioan Cuza.

Vasile Chindriş

Preot greco-catolic român, Vasile Chindriş (1905-1972) a fost unul din conducătorii rezistenței greco-catolice clujene din timpul perioadei comuniste. A legat o strânsă prietenie cu scriitorul și preotul ortodox Gala Galaction și cu poetul Tudor Arghezi.

Chindriş a fost arestat în 1956, după ce a iniţiat un memoriu adresat guvernului comunist, pentru acordarea libertății Bisericii Române Unite cu Roma. Memoriul a fost respins, iar preotul a primit şapte ani de închisoare. Eliberat în 1964, preotului i s-a fixat domiciliu obligatoriu la Bucureşti. În 1967, deoarece a fost surprins în timp ce ţinea o slujbă de Paşti în apartamentul său, a fost condamnat la 3 ani de închisoare. A murit la doi ani după eliberare.

Vasile Urseanu

Amiral român, Vasile Urseanu este cel care dă numele Observatorului Astronomic din Bucureşti. Acesta a înfiinţat observatorul în 1910, dotându-l cu o excelentă lunetă Zeiss, cu diametrul obiectivului de 150 de milimetri, o bijuterie pe acele vremuri. Luneta poate fi văzută şi acum la observator, în cupola astronomică de 5 metri instalată pe clădire.