Potrivit deciziei publicate marţi, Ana Elisabeta Baldovin a reclamat faptul că, în 2002, în ciuda faptului că i-a prezentat medicului care a asistat-o la naştere recomandările doctorului care i-a supravegheat sarcina şi analizele care recomandau naşterea prin cezariană, acesta i-a provocat naşterea pe cale naturală, ceea ce a dus la moartea prin asfixiere a fiicei sale.
Ulterior decesului nou-născutului, a fost făcută o autopsie, ale cărei concluzii au fost că decesul fetiţei a avut loc la naştere, din cauza strangulării cu cordonul ombilical. Raportul de expertiză indica şi faptul că era o legătură de cauzalitate directă între decesul nou-născutului şi naşterea pe cale naturală, ca urmare a nerespectării recomandării de efectuare a unei operaţii de cezariană.
Ca urmare a rezultatelor experizei, Ana Elisabeta Baldovin a decis să facă plângere împotriva medicului care a decis să îi provoace naşterea pe cale naturală, însă Colegiul medicilor din Gorj i-a respins plângerea. Ca urmare a acestei decizii, femeie a depus o plângere penală împotriva doctorului, iar în timpul anchetei, procurorii au cerut o nouă expertiză medicală, ale cărei rezultate au fost contrare cele iniţiale.
Astfel, în iunie 2003, la aproximativ un an de la decesul fetiţei, procurorii au decis neînceperea urmăririi penale împotriva medicului. Părinţii au contestat în instanţă rezoluţia, iar cererea lor a fost admisă pe fond, însă respinsă în recurs.
În urma rămânerii definitive a acestei decizii, Ana Baldovin a reclamat statul român la CEDO, susţinând încălcarea de către autorităţi a dreptului la viaţă, prin lipsa unei anchete efective a decesului fetiţei sale. În considerentele deciziei Curţii Europene, prin care statul român a fost obligat să îi plătească femeii daune morale de 16.000 de euro, se arată că legislaţia românească în vigoare în 2002 care reglemente medicina legală nu permitea efectuarea unei noi expertize medicale dacă Institutul de Medicină Legală Mina Minovici a făcut deja un raport într-un dosar.
De altfel, CEDO atrage atenţia şi asupra faptului că este puţin probabil ca un medic exonerat de răspundere disciplinară sau penală poate fi obligat de o instanţă civilă să plătească daune morale în cazul unei erori medicale.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M