CEDO cere statului român schimbarea mecanismului de retrocedare

Curtea Europeană a Drepturilor Omului reţine, în decizia anunţată marţi, că statul român trebuie să ia măsuri efective pentru protejarea dreptului la un proces de o durată rezonabilă, precum şi a dreptului la proprietate, măsuri care vor trebui aplicate în termen de 18 luni de la rămânerea definitivă a deciziei.

Totodată, Curtea a decis să suspende, timp de 18 luni de la rămânerea definitivă a deciziei, toate cauzele de pe rolul CEDO care se referă la aceeaşi problemă.

Problemele semnalate de CEDO cu privire la mecanismul de compensare şi legislaţia din domeniu

În cuprinsul hotărârii, judecătorii de la Strasbourg au atras atenţia asupra unor probleme punctuale din sistemul de compensaţie aplicat în ţara noastră. Astfel, CEDO subliniază faptul că legislaţia schimbată des a dus la o practică judiciară inconsistentă în domeniul retrocedărilor, la care s-a adăugat şi absenţa unei limite a compensaţiilor care pot fi acordate.

Totodată, armonizarea procedurilor folosite în procesul de retrocedare şi compensare ar putea fi făcută dacă autorităţile implicate în proces ar avea suficiente resurse umane şi materiale pentru a face faţă numeroaselor cereri de retrocedare şi compensare, atrage atenţia CEDO. În acest context, Curtea a luat act de faptul că doar o mică parte din cererile de compensare au fost soluţioate, iar plăţile făcute sunt şi mai puţine.

Mai mult, lipsa unei limite de timp în care cererile de compensare trebuie soluţionate este un alt punct slab al mecanismului din ţara noastră, recunoscut, potrivit CEDO, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. O altă problema a mecanismului de compensare este legată de întârzierea listării la Bursă a Fondului Proprietatea.

Recomandările CEDO pentru statul român

La capitolul recomandări, CEDO atrage atenţia asupra faptului că buna practică şi modificările legislative adoptate în alte state ar putea deveni o sursă de inspiraţie pentru statul român. De aici, o revizie generală a legislaţiei în domeniu, care ar duce la crearea de reguli clare şi simple pentru procedurile de compensare sau retrocedare ar face ca schemele de compensare să fie predictibile.

De asemenea, stabilirea unei limite pentru compensaţiile care pot fi acordate şi plata acestora în rate, de-a lungul unei perioade mai lungi de timp, ar ajuta la echilibrarea intereselor foştilor proprietari cu cele ale comunităţii, potrivit CEDO.

Totodată, CEDO propune ca România să asigure, prin luarea unor măsuri legale şi administrative potrivite, respectarea dreptului la proprietate. Potrivit Curţii, acest scop poate fi atins prin amendarea actualului mecanism de restituire, în privinţa căruia judecătorii de la Strasbourg au identificat mai multe probleme, dar şi prin stabilirea unor proceduri simplificate şi eficiente, care ar avea scopul de a găsi un echilibru între interesele părţilor.

Aplicarea procedura cauzelor-pilot în cazul României a fost decisă la începutul anului. Judecătorii de la Strasbourg au anunţat că vor aplica pentru România procedura cauzelor-pilot în ceea ce priveşte plângerile care vizează retrocedări de imobile sau terenuri naţionalizate în timpul regimului comunist, având în vedere numărul mare de astfel de plângeri care ajung în fiecare an în atenţia CEDO.

În februarie 2010, când Curtea a hotărât să aplice mecanismul hotărârilor pilot în cazul ţării noastre, reprezentanţii CEDO anunţau că una dintre cauzele deciziei a fost faptul că, în ultimii 15 ani, CEDO a avut de soluţionat mii de dosare asemănătoare, iar la momentul respectiv, alte peste 1.000 erau pe rolul instituţiei. În plus, numai în 2009 au fost înregistrate sute de plângeri noi.

Potrivit CEDO, în România au fost adoptate, după căderea regimului comunist, mai multe legi privind retrocedarea imobilelor şi terenurilor naţionalizate. Unele reglementări dispuneau retrocedarea în natură, altele oferirea unor compesaţii în bani, altele în acţiuni la Fondul Proprietatea. CEDO remarcă faptul că, deoarece Fondul nu este încă listat la Bursă, acţiunile nu au nicio valoare de piaţă.

Lipsa unei predictibilităţi a deciziilor instanţelor din România în aceste dosare, precum şi modificarea legislaţiei şi instabilitatea în acest plan a dus la întârzierea hotărârilor definitive ale judecătorilor, astfel încât, dintre sutele de mii de solicitări de retrocedare, doar câteva mii au fost soluţionate. Acest fapt a dus, potrivit CEDO, la valuri de plângeri depuse de români la Strasbourg, în care se reclamă încălcarea dreptului la proprietate şi a dreptului la un proces de o durată rezonabilă.