Organismul modificat genetic este un organism al cărui material genetic a fost alterat folosit tehnici de inginerie genetică. Tehnicile ingineriei genetice constau în izolarea segmentelor ADN ( materialul genetic) de la o fiinţă vie (virusuri, bacterii, plante, animale şi inclusiv om) pentru a le introduce în materialul ereditar al alteia. Pentru asta, genele care se doresc adăugate fie se ataşează unui virus cu care organismul este apoi contaminat, fie se introduc direct în nucleul unei celule cu o seringă specială.
Teoretic, OMG-urile sunt utile, mai ales în cercetarea din medicină sau pentru determinarea cantităţii de poluanţi din apă. În agricultură, prin ingineria genetică se pot crea specii de plante rezistente la condiţii improprii pentru planta originală. De exemplu, s-a realizat astfel soia care rezistă la ierbicide puternice, orez bogat în vitamina A sau ardei rezistenţi la un virus anume. Deasemenea, se pot modifica planetele tropicale pentru ca să reziste într-un climat mai rece.
OMG-urile ar putea rezolva problema foametei din Lumea a Treia, recoltele nu ar mai fi ameninţate de dăunători, nu ar mai avea nevoie de pesticide, iar agricultorii ar avea profituri mari.
De cealaltă parte, nu se ştie ce efect vor avea OMG-urile asupra sănătăţii oamenilor şi a ecosistemelor.
De exemplu, potrivit Greenpeace, porumbul modificat genetic ce se cultivă poartă gene de bacteriece îi permit să producă o substanţă insecticidă.
"Unele dintre pericolele acestor culturi pentru mediul înconjurător sunt creşterea folosirii substanţelor toxice în agricultură, contaminarea genetică, contaminarea solului, pierderea biodiversităţii, dezvoltarea rezistenţelor în insecte şi “ierburi rele” sau efectele nedorite în alte organisme. Efectele asupra ecosistemelor sunt ireversibile şi imprevizibile", spune Greenpeace.
"Riscurile sanitare ale graniţei largi a OMG-urilor prezente atât în alimentaţia noastră, cât şi în a animalelor, ale căror produsele consumăm, nu se evaluează corect, obţinerea unui astfel de rezultat continuând să fie necunoscută. Noi alergii, apariţia unor noi substanțe toxice şi efecte neaşteptate sunt unele dintre riscuri", mai transmite Greenpeace. Organizaţiile pentru protecţia mediului sunt toate împotriva cultivării organismelor modificate genetic.
Americanii, cei mai mari producători de organisme modificate genetic, şi-au găsit un aliat bun în ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără pentru a-i convinge pe români de avantajele biotehnologiei. 73 de ONG-uri din România au cerut înlăturarea ministrului Agriculturii din funcţie. În timp ce în SUA OMG-urile se cultivă masiv, în UE nu s-au dat încă autorizaţii.
Din punct de vedere legal soia modificată genetic nu este autorizată pentru cultivare pe teritoriul Uniunii Europene (UE). În România aceasta a fost interzisă în anul 2006 înainte de aderarea la UE. Cultivarea de OMG fără autorizaţie se sancţionează cu amendă de la 50 000 la 80 000 lei.
Din iulie 2010 se dezbate o propunere a Comisiei Europene de a spori ritmul de autorizare a OMG, dar care să permită totodată statelor membre să interzică cultivarea cultivarea de OMG.
La polul opus al OMG se situează agricultura ecologică a crescut în România la 260 000 ha în 2010, potrivit Agent Green.
SUNTEŢI DE ACORD CU CULTIVAREA ŞI CONSUMAREA ORGANISMELOR MODIFICATE GENETIC ÎN ROMÂNIA?
Sfaturi pentru o alimentaţie sănătoasă găsiţi pe bucataria.net
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M