Ce spun europarlamentarii români despre audierile Comisarilor

În timp ce la Bucureşti, parlamentarii români se tachinează de zor în cadrul şedinţelor comune de votare a Bugetului, la Bruxelles, eurodeputaţii aleşi în vara anului trecut au şi ei parte de un maraton. Unul mult mai intens şi serios, după cum arată postările unora dintre aceştia de pe bloguri: audierile candidaţilor la funcţia de comisar european. Totuşi majoritatea eurodeputaţilor români nu s-au deranjat să-şi ţină alegătorii la curent cu ceea ce fac în PE. Candidatul României, Dacian Cioloş, cel care ar urma să ocupe portofoliul Agriculturii, a fost audiat vineri.

Eurodeputatul PD-L Cristian Preda e cu jurnalul de la audieri la zi. Luni acesta a participat la audierile ministrului de Externe al Uniunii Europene, Catherine Ashton. „Trei ore de audieri, cu 57 de interlocutori, nici un minut întârziere. Da, se poate! Mie mi-a revenit exprimarea poziţiei grupului PPE, drept pentru care am fost ultimul care a intervenit. Patru au fost lucrurile pe care le-am subliniat: 1. Grupul PPE e mai mulţumit acum decât a fost în decembrie. Nu e nici entuziasm, dar nici motiv de respingere. 2. E de notat deschiderea dnei Ashton în privinţa rolului jucat de Parlament în controlul financiar şi descărcarea bugetară a Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE), pe care îl va crea şi coordona dna Ashton. 3. PPE este nemulţumit faţă de opoziţia dnei Ashton în privinţa audierii viitorilor săi colaboratori principali (şefii de delegaţie din misiunile UE). Solicitată de Parlament, această audiere a fost categoric exclusă de Catherine Ashton. 4. Parlamentarii PPE din comisai AFET aşteaptă o colaborare strânsă în următoarele 2 luni, înainte de prezentarea publică a unei propuneri a Consiliului referitoare la SEAE”, a notat Preda, pe blog. După câteva ore, a urmat audierea comisarului pentru portofoliul Dezvoltării, Andris Piebalgs. “S-a prezentat impecabil: precis, cu o filosofie politică asumată, folosind engleza, franceza şi germana cu eleganţă, asumând moştenriea acţiunii realizate în domeniu de către Louis Michel, comisarul propus de Letonia a fost foarte convingător. Eu l-am chestionat în legătură cu revizuirea Acordului de la Cotonou, pe care a definit-o ca o prioritate a mandatului său. Ca şi reprezentanţii Comisiei şi Consiliului veniţi în ultimele luni în comisia de dezvoltare, Piebalgs a refuzat să ofere detalii despre negocierile aflate în curs cu ţările ACP, dar era evident că stăpânea materia…”, remarcă Preda.

A doua zi, cazul Rumiana Jeleva, propunerea Bulgariei pentru comisariatul de cooperare şi ajutor umanitar. Şi scandalul deja cunoscut. “Jeleva a fost literalmente măcelărită de câţiva dintre membrii comisiei de dezvoltare, care au acuzat-o că s-a aflat şi se află în conflict de interese, nerespectând codul etic al Comisiei. Jeleva a acuzat o deputată bulgară din grupul ALDE că ar fi fabricat acuzaţiile. Un război bulgaro-bulgar, pe care n-au ezitat să îl acutizeze alţi deputaţi. Şi uite-aşa atmosfera a început să semene cu cea din România şi nimeni n-a mai fost atent la conţinut…”, remarcă Preda.

Corina Creţu de la PSD spune că Jeleva a fost prost pregătită: “Cred că şi-a spus cuvântul, în primul rând, lipsa de experienţă politică, Rumiana Jeleva având în spate doar o firavă carieră de ministru de externe din iulie 2009 încoace, precedată de un mandat europarlamentar de un an şi jumătate. Reuniunea a fost tensionată, candidata bulgară fiind ţinta unor critici vehemente vizând în special activitatea sa din mediul privat, înainte de a intra în politică, precum şi presupusele legături ale soţului său cu grupări de tip mafiot. Acestor controverse li se adaugă slaba stăpânire a unor informaţii de bază, după cum a reieşit din răspunsurile generale şi neconvingătoare date unor întrebari precise, cum a fost şi cea pe care i-am adresat-o referitor la fondurile pentru funcţionarea corpului european de protecţie civilă. E posibil ca Bulgariei să i se ceară să nominalizeze un nou candidat. Va conta decisiv în acest sens poziţia Popularilor Europeni, care au susţinut-o până acum pe Rumiana Jeleva”, scrie p blog, Creţu.

Un alt candidat care pare să nu fi convins este lituanianul Algirdas Semeta, propus pentru impozitare şi uniune vamală,. remarcă pe blogul său, social democratul Cătălin Ivan. “Semeta nu a convins pe nimeni. Prin urmare, pentru că votul înclină mai mult pentru o respingere a candidaturii, s-a amânat decizia pentru sesiunea de la Strassbourg. În concluzie, nu este suficient să ai majoritate în Parlament şi să negociezi bine. Mai trebuie să ai şi competenţele necesare”, spune eurodeputatul PSD.

Programul audierilor poate fi consultat aici.