Comisia pentru Petiţii a PE a avut, până la vacanţă, câte o şedinţă în fiecare lună, de fiecare dată aflându-se pe ordinea de zi cel puţin o petiţie adresată de cetăţeni români sau reclamând o atitudine neconformă dispoziţiilor comunitare din partea autorităţilor române. Petiţiile aflate pe ordinea de zi până la vacanţa din luna iulie sunt exclusiv cele care au fost considerate admisibile de către eurodeputaţi şi în legătură cu care aceştia au cerut soluţii din partea Comisiei Europene, anunţă Mediafax.
Reclamaţiile cetăţenilor români, făcute publice de Comisia PETI după discutarea lor, au abordat nemulţumiri legate de activităţile bancare, restituirea proprietăţilor confiscate bisericii, suspiciunile de fraude cu fonduri bancare, lipsa despăgubirilor din partea companiilor de asigurare în urma unor accidente rutiere sau nerecunoaşterea unor diplome în alte state ale UE.
Iată câteva exemple. O plângere depusă la Comisia de Petiţii şi aflată pe ordinea de zi la şedinţa din luna ianuarie a reclamat problemele în desfăşurarea licitaţiilor publice, petiţia fiind depusă încă din 2009. În ianuarie 2011, Comisia PETI a avut pe ordinea de zi o reclamaţie privind probleme legate de traiectoria aleasă pentru ocolirea municipiului Caransebeş în cadrul proiectului de reabilitare a drumului naţional 6 Drobeta Turnu Severin - Lugoj, finanţat din fonduri europene, precum şi faptul că despăgubirile acordate de stat în urma exproprierii în interes public sunt derizorii - zece euro pe metru pătrat.
În luna februarie, Comisia pentru Petiţii a dezătut şi o petiţie a unei românce stabilite în Germania, care a reclamat pierderi la curs la plata pensiei sale din România în ţara de rezidenţă. În luna martie, europarlamentarii au avut pe ordinea de zi două petiţii ale cetăţenilor români. Prima dintre ele a fost adresată din anul 2010 de Attila Csegzi şi alte 518 persoane care au reclamat faptul că autorităţile locale din Cristeşti, judeţul Mureş, nu s-au consultat cu locuitorii înainte de a lua decizia de construcţie a unui depozit pentru transferul, selectarea şi procesarea deşeurilor. Celalaltă petiţie i-a aparţinut Liudmilei Bedricovshi, care deţine cetăţenia română, care a reclamat daptul că studiile făcute în R.Moldova şi recunoscute în România nu îi sunt recunoscute şi în Franţa, unde locuieşte în prezent.
Comisia de Petiţii a PE primeşte anual sute de sesizări din partea românilor. Potrivit unui raport elaborat de Mairead McGuinness, europarlamentar PPE-DE, referitor la activităţile desfăşurate de Comisia pentru petiţii a PE în 2008, România se află pe locul trei în ceea ce priveşte numărul de petiţii primite.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M