Ce răspunde Maior propunerii lui Preda ca ofiţerii SRI să devină organe de cercetare penală

"S-a interpretat greşit din păcate la nivelul dezbaterii acea problemă legată de cercetările speciale, ele nu vizau aspecte externe Serviciului, nu vizau aspecte legate de cetăţenii români, vizau aspecte legate de cetăţenii români  militari care lucrează în cadrul Serviciului şi acest lucru este în competenţa oricărui serviciu de informaţii din UE. Chiar mai mult decât atât, multe servicii de informaţii europene au competenţe şi mai largi,  inclusiv de aplicare a legii, Spania, ţările nordice, Polonia, Franţa au aceste competenţe. Din păcate, la noi aici dezbaterea cade în aceeaşi plasă a trecutului, că se doreşte reinventarea  acelei direcţii infame din cadrul Securităţii. Nici vorbă de aşa ceva. Ar putea fi vorba, că nu facem noi iniţiative legislative, repet, de o adaptare la un concept european. Cred că poate şi noi ar trebui să facem mai mult pentru a explica publicului acest lucru", a declarat Georgea Maior, după ce a discutat cu parlamentarii din Comisia de control asupra SRI despre iniţiativa lui Cezar Preda.

Maior a mai spus că legislaţia în domeniul securităţii naţionale trebuie readaptată. "Suntem într-o fază nouă în acest secol XXI de ameninţări şi vulnerabilităţi şi riscuri la adresa securităţii naţionale pe care încercăm să le tratăm evident şi din perspective  legislative şi a competenţelor Serviciului. Serviciul nu are competenţe de iniţiativă legislativă şi eu apreciez orice iniţiativă  legislativă care vine în adaptarea vechilor legi ale securităţii în aceste noi fenomene, de exemplu. Avem fenomene noi de ameninţări cibernetice pe care le vedeţi cu toţii, suferă cetăţenii români  din acest punct de vedere. Chiar astăzi, un adjunct al meu semnează la NATO un protocol de cooperare pe apărare cibernetică, aceste lucruri nu sunt prevăzute în vechea legislaţie. Nu aveau cum să fie prevăzute, că nu era o problemă în anii 90, avem probleme cu (...) noi ameninţări care trebuie cumva precizate în legislaţia care trebuie adaptată la aceste ameninţări", a completat el.

În acest context, şeful SRI a mai spus că interceptările au acum un cadru legal, dar acest cadru ar trebui definit mai clar în noua legislaţie.

"Pe de altă parte, vrem să punem în concordanţă anumite acţiuni ale serviciului, (...) inclusiv măsuri incluzive, respectiv interceptări care au o definiţie legală în acest moment, dar să le punem şi mai bine în concordanţă cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, deci măsuri dacă vreţi de creştere a drepturilor cetăţeanului în raport cu această măsură incluzivă. Cum este spre exemplu informarea oricărui cetăţean care a fost supus unei asemenea măsuri pe probleme de securitate naţională,  supus unei interceptări, să fie informat la sfârşit că a fost supus acestei interceptări. Eu cred că este în favoarea cetăţeanului această dimensiunie", a mai explicat Maior.

Preşedintele Comisiei parlamentare de control al SRI, Cezar Preda (PDL), a iniţiat o propunere legislativă de completare a unor acte normative în domeniul securităţii naţionale, care se referă inclusiv la competenţele ofiţerilor SRI ca organe de cercetare penală specială.

Potrivit proiectului, ofiţeri anume desemnaţi ai SRI pot fi numiţi în calitate de organe de cercetare penală specială, cu acordul Biroului Executiv al Consiliului Director al Serviciului şi cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competente să efectueze urmărirea penală în condiţiile şi pentru infracţiunile date în competenţa acestora potrivit Codului de procedură penală. Pentru realizarea acestor atribuţii, în cadrul unităţii juridice a SRI se organizează şi funcţionează o subunitate specializată în care îşi desfăşoară activitatea ofiţerii care au calitatea de organe de cercetare penală speciale.