McDonald’s foloseşte soiuri de cartofi precum Russet Burbank, cu formă ovală şi un echilibru perfect între amidon şi zahăr. Zahărul în exces poate genera pete maronii pe cartofi în locurile în care sunt supra-caramelizaţi, lăsând în urmă un gust de ars.
Aşa că, pentru orice eventualitate, cartofii sunt opăriți după ce sunt tăiaţi, îndepărându-se astfel surplusul de zahăr. Ei pot căpăta însă o nuanţă urâtă chiar şi după prăjire: fierul pe care îl conţin reacţionează cu compuşii fenolici din cartofi, conducând la decolorarea ţesutului. Aşa că industria foloseşte pirofosfat acid de sodiu, ionii de fosfat din acest compus blocându-i pe cei de fier şi păstrând cartofii albi pe durata întregului proces, scrie totb.ro.
Mai demult, cartofii de la McDonald’s erau prăjiţi în untură de vită, însă dorinţa clienţilor de a consuma grăsimi mai puţin saturate a determinat trecerea la ulei vegetal la începutul anilor ’90. Uleiuri cu graduri diferite de saturație s-au combinat pentru a forma ceva ce aduce cu untura de vacă: ulei de rapiță (care conține grăsimi saturate în proporție de 8%), ulei de soia (16%), ulei de soia hidrogenat (94%) și “aromă naturală de vacă”, care conține proteine de grâu și lapte hidrolizate, ce pot fi sursa unor aminoacizi cu gust de carne.
Cartofii sunt trecuți prin două ture de uleiuri vegetale: o dată la fabrică, unde sunt prăjiți parțial fără a fi rumeniți, și încă o dată în restaurantul în care sunt serviți. În a două tură se adaugă ulei de porumb și un aditiv numit tert-butil-hidrochinonă, care, în doze ridicate, le poate cauza tumori stomacale șobolanilor. McDonald’s folosește acest ulei la toate prăjelile, așa că el este depozitat în cisterne mari și se poate râncezi pe măsură ce oxigenul scoate hidrogenul din lipide. Aditivul mai sus amintit acționează pe post de antioxidant atunci când se întâmplă asta.
