CE: Prin reorganizarea ANI, s-a pierdut un mijloc de sancţionare a corupţiei

Colegiul Comisarilor se pregăteşte să adopte marţi rapoartele pentru România şi Bulgaria din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Acest Mecanism a fost impus celor două ţări în momentul aderării la UE, la 1 ianuarie 2007, urmând să fie făcute evaluări periodice ale respectării angajamentelor asumate.

Până în prezent, Comisia Europeană a elaborat trei rapoarte tehnice, de etapă, şi trei rapoarte anuale. Cel prezentat vineri va fi al patrulea.

În cazul României, Comisia Europeană a stabilit patru obiective majore de îndeplinit (benchmark). Al doilea benchmark se referea la "înfiinţarea unei agenţii de integritate cu responsabilităţi în verificarea proprietăţilor şi a potenţialelor conflicte de interese şi emiterea de decizii obligatorii pe baza cărora pot fi luate sancţiuni descurajatoare".

La acest capitol, România a făcut paşi înapoi, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale la 14 aprilie 2010 părţi semnificative şi substanţiale din legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate, iar ulterior noua lege adoptată de Parlament "a slăbit eficienţa cadrului de funcţionare a ANI în domenii fără legătură cu decizia CC", afirmă proiectul de raport.

"Verificarea averilor, un element fundamental din competenţele originale ale ANI, a dispărut", au constatat experţii CE. "ANI este acum lipsită de capacitatea pe care o avea anterior de a transmite cazuri de diferenţe semnificative nejustificate între venituri şi averi către curţi pentru verificare şi sancţionare. În locul acesteia, ANI va putea doar să transmită astfel de cazuri către procurori  sau autorităţi fiscale, dintre care niciuna nu este competentă din punct de vedere legal să sancţioneze discrepanţe nejustificate ce rezultă din verificarea proprietăţilor sau a veniturilor", atrage atenţia Comisia Europeană.

"În trecut, cazurile în care nicio infracţiune nu putea fi dovedită sau proprietăţile confiscate nu puteau fi legate în mod clar de săvârşirea unei infracţiuni pentru care să se obţină o condamnare, ANI a jucat un important rol complementar autorităţilor de aplicare a legii prin urmărirea şi prin confiscarea acestora prin proceduri proprii. Majoritatea cazurilor de confiscare ale ANI de până acum au rezultat din astfel de cooperări. Drept urmare, un important impediment şi mijloc de sancţionare a corupţiei a fost astfel pierdut", este concluzia la care a ajuns Comisia Europeană.

În plus, noua lege a ANI în forma adoptată de Parlament include şi un număr de amendamente care slăbesc eficienţa cadruluui de funcţionare a ANI în domenii fără legătură cu decizia CC, spune Comisia Europeană, care enumeră efectele acestor amendamente:
- scurtarea perioadei de prescripţie de un an pentru efectuarea verificării ANI după încetarea mandatului unui demnitar;
- limitarea perioadei pentru care declaraţia publică de venituri va rămâne disponibilă online şi limitarea perioadei în care se poate sancţiona incompatibilitatea;
- reducerea conţinutului formularului, fapt care îi reduce eficienţa ca instrument de asigurare a transparenţei sau în investigaţie;
- permisiunea acordată persoanei vizate de a rectifica în orice moment declaraţia (reducând astfel orice motivaţie de a completa cu acurateţe declaraţia de la bun început şi introducând posibilitatea de a bloca verificările);
- reducerea semnificativă a amenzilor pentru persoanele sau instituţiile care nu furnizează infiormaţiile solicitate de ANI.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că "CNI nu a fost capabil să acţioneze ca o interfaţă între ANI şi mediul politic şi nu a fost capabil să protejeze Agenţia de acuzaţiile politice şi să-i sprijine dezvoltarea".

Documentul CE obţinut de NewsIn menţionează şi acuzaţiile aduse la adresa preşedintelui ANI în februarie 2009, apoi în 2010, în relaţiile sale cu mass-media, dar precizează că aceste acuzaţii s-au dovedit în cele din urmă nefondate şi neconfirmate..

Între realizările ANI sunt menţionate revizuirea şi consolidarea procedurii de gestionare a cazurilor, ceea ce a dus la o mai mare rapiditate a declanşării procedurilor de urmare către autorităţile competente. Raportul prezintă şi o situaţie statistică în legătură cu activitatea ANI şi stadiul cazurilor semnalate, valabilă la 1 mai 2010.