CCR a examinat din oficiu întreg conţinutul Legii ANI

Şeful ANI, Cătălin Macovei a refuzat joi să comenteze decizia Curţii Constituţionale / FOTO: Grup RC

Imaginea 1/1

Astfel, potrivit deciziei CCR, obţinute de NewsIn, "apărătorul intimatului Şerban Alexandru Brădişteanu, avocat Alice Drăghici a invocat excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Legea nr. 144/2007 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, respectiv art 5, 6, 7, 12, 16, 37, lit. e, f şi g, art. 44 şi art. 54 din această lege, cu privire la care a apreciat că sunt în contradicţie cu prevederile art. 1 alin. 4 şi art. 116 din Constituţia României."  

Totodată, prin decizia pronunţată la 14 aprilie 2010 în dosarul lui Brădişteanu, Curtea Constituţională a examinat din oficiu întreg conţinutul Legii nr.144/2007 .

Astfel, CCR a declarat neconstituţional întreg Capitolul I, privind dispoziţii generale, art. 11 lit. e, f, şi g - privitoare la caracterul public al declaraţiilor de avere şi de interese, art. 12 alin. 2 - privind depunerea declaraţiei rectificative la Agenţie, dar şi art. 14 lit. c, d , e şi f  - privitoare la dreptul Agenţiei de a constata diferenţa vădită  dintre  averea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei şi veniturile obţinute în aceeaşi perioadă, cu consecinţa sesizării instanţei civile în vederea confiscării averii dobândite în mod ilicit; dreptul de a constata existenţa conflictului de interese şi a incompatibilităţilor; dreptul de a sesiza organul de urmărire penală atunci când există probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Totodată, Curtea Constituţională a declarat în afara legii art. 42 alin. 2 , 3 şi 4 - privitoare la publicitatea declaraţiilor de avere şi de interese ale candidaţilor la funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean consilier local sau primar şi Capitolul VI - privitor la verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, respectiv art. 45, 46, 47, 48, 49 şi 50. Prin aceeaşi decizie, obţinută de NewsIn, au fost respinse excepţiile invocate de Şerban Brădişteanu, de neconstituţionalitate ale art. 13 , art. 17, art. 38 alin. 2 lit. f, g , h şi art. 57 din Legea nr. 144/2007.

În consecinţă, atribuţiile Agenţiei Naţionale de Integritate vor fi restrânse, după decizia CCR. Astfel, în continuare la ANI vor fi depuse declaraţiile de avere şi de interese, care însă nu vor mai fi făcute publice. Mai mult, declaraţiile vor fi depuse la câte o persoană din fiecare instituţie, desemnată din instituţie, deci ANI nu va mai putea decât să ofere consultanţă pentru completarea corectă a rubricilor din declaraţii şi pentru depunerea în termen a acestora.

Agenţia va verifica, în continuare, declaraţiile de avere şi de interese, însă nu mai poate sesiza instanţele şi parchetele, în cazul descoperirii unor nereguli. ANI nu mai poate decât să dea amenzi, în cazul în care persoanele trimit declaraţiile cu întârziere.

Avocatul Alice Drăghici, care a ridicat excepţiile de neconstituţionalitate privind Legea ANI, a fost membru al Consiliului Naţional de Integritate, din care a demisionat la sfârşitul lunii ianuarie 2009, după ce grupul parlamentar al Partidului Conservator a decis, la sfârşitul lui 2008, să nominalizeze un nou reprezentant în cadrul Consiliului, din cauza conflictului pe care avocatul îl avea cu conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Avocatul Drăghici a fost implicat într-un scandal în cursul anului 2008, pentru că i-ar fi ameninţat, în luna septembrie 2008, pe inspectorii de integritate şi pe conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), cerându-le să oprească verificările în cazul medicului Şerban Brădişteanu. Alice Drăghici a făcut solicitarea în calitate de avocat al medicului Brădişteanu.

Preşedintele Consiliului de Integritate, Nicu Marcu, a solicitat, la începutul lunii noiembrie 2008, Comisiei juridice din Senat, o audiere în cazul lui Alice Drăghici, după ce conducerea Agenţiei de Integritate i-a solicitat să facă "demersurile care se impun" pentru revocarea avocatei din calitatea de membru al Consiliului. Membrii CNI au decis inclusiv să se delimiteze public de orice conflict de genul celui izbucnit între Drăghici şi conducerea Agenţiei şi să-şi reitereze susţinerea faţă de Agenţia Naţională de Integritate.
Alice Drăghici este avocatul care l-a reprezentat pe Şerban Brădişteanu în procesul deschis de ANI în septembrie 2008, pentru confiscarea averii medicului. În cadrul acestui proces, în iunie 2009, avocata a invocat mai multe excepţii de neconstituţionalitate ale Legii de funcţionare a Agenţiei, în urma cărora miercuri, CCR a decis că mai multe prevederi ale legii sunt neconstituţionale.

Pe de altă parte, Agenţia Naţională de Integritate a demarat, în 30 octombrie 2008, procedura de verificare a averii avocatei Alice Drăghici, pentru nedepunerea declaraţiei de avere în termenul stabilit de lege, dar şi aplicarea unei amenzi de 500 de lei. Drăghici a depus declaraţia de avere cu o întârziere de aproximativ două luni, prin urmare ANI s-a sesizat din oficiu.

În calitate de membru al CNI, Drăghici trebuia să depună declaraţia de avere la Senat, iar acest for urma să o transmită Agenţiei de Integritate, însă avocata a depus documentul direct la ANI, cu o întârziere de două luni. În decembrie 2009, Drăghici a pierdut, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, definitiv, procesul în care cererea suspendarea verificărilor ANI în cazul său.

Pe de altă parte, medicul Şerban Brădişteanu, trimis în judecată în 2007 pentru abuz în serviciu şi luare de mită, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în legătură cu licitaţiile organizate pentru utilarea spitalelor din sistemul penitenciar, a fost achitat, pe 3 decembrie 2009, de către magistraţii. Mai mult, medicul a fost decorat, la începutul lunii aprilie, de preşedintele Traian Băsescu, cu Ordinul Meritul Sanitar în grad de Ofiţer.

Agenţia Naţională de Integritate a fost înfiinţată în 2007, ca urmare a unei recomandări venite din partea Uniunii Europene, de adoptare a unui mecanism eficient de verificare a declaraţiilor de avere. Astfel, ANI funcţionează în baza Legii 144/2007, potrivit prezentării Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) de pe pagina de internet a instituţieiÎn 23 martie, Comisia Europeană lăuda ANI pentru activitatea sa, spunând, în raportul pe justiţie, că a avut "rezultate încurajatoare" şi în a doua jumătate a anului 2009. Mai mult, potrivit Raportului CE, dat publicităţii marţi, progresele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au fost "consolidate si extinse", "rezultatele încurajatoare" ale Agenţiei continuând şi în a doua jumătate a anului 2009.