Judecătorii Curţii reţin, în motivare, că angajarea răspunderii Guvernului se poate face cu privire la două sau mai multe proiecte de lege sau la un pachet de asemenea proiecte. Pe de altă parte, \"atunci când există o majoritate parlamentară care rezultă din faptul că partidele respective au format Guvernul, adoptarea sub forma asumării răspunderii nu era oportună, cu atât mai mult cu cât intrarea în vigoare a acestei legi nu se face imediat, ci pentru anul preuniversitar şi universitar 2010-2011. În plus, Curtea constată că dezbaterea în procedura obişnuită în Parlament, nu numai că ar fi fost beneficiara unor amendamente, dar ar fi permis implicarea societăţii civile în problema educaţiei naţionale\", arată CCR.
De asemenea, explică judecătorii, angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmăreşte ca acesta să fie adoptat în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. Astfel, Curtea constată că Legea educaţiei naţionale, spre deosebire de celelalte două legi asupra cărora Guvernul şi-a angajat răspunderea în aceeaşi zi (n.r. Legea salarizării unice şi Legea reorganizării unor instituţii, care au trecut de controlul constituţional), urmează să intre în vigoare în condiţiile în care nimic nu reclama iminenţa unei asemenea necesităţi, iar toate măsurile de reorganizare a învăţământului, preuniversitar şi universitar, devin efective cu începerea noului şcolar.
Judecătorii CCR mai arată, în motivarea deciziei din 18 decembrie, că organizarea generală a învăţământului se reglementează prin lege organică. \"Aşa fiind, Curtea consideră că ocolirea procedurii de examinare şi dezbatere a proiectului de lege atât în cadrul comisiilor de specialitate, cât şi în plenul fiecărei Camere a Parlamentului, potrivit competenţelor stabilite de art.75 din Constituţie şi recurgerea la angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege, nu-şi găseşte o motivare în sensul celor arătate\", se arată în motivare.
\"În concluzie, (...) angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum şi în orice condiţii, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepţie\", concluzionează judecătorii CCR.
Curtea Constituţională a admis, pe 18 noiembrie, sesizarea făcută de Partidul Naţional Liberal şi a decis că Legea educaţiei contravine Constituţiei, actul normativ fiind unul dintre cele trei pe care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament în septembrie.
Reprezentanţii opoziţiei au anunţat, pe 23 septembrie, că au atacat Legea educaţiei la Curtea Constituţională (CCR).
Deputatul PNL Ciprian Dobre a făcut o trecere în revistă a principalelor aspecte de neconstituţionalitate sesizate de liberali în Legea educaţiei. \"Cinci critici majore am dezvoltat în sesizarea noastră. Primul aspect este legat de directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ, articolul 251 din lege, care spune că profesorii care deţin funcţia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic\", a remarcat liberalul, menţionând că s-ar excede articolul 40 alineatul 3 din Constituţie care arată că nu pot face parte din partide politice doar judecătorii CCR, avocaţii poporului, magistraţii, membri activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
Un alt element reclamat de liberali se referă la soluţionarea stării de incompatibilitate. Potrivit lui Dobre, la articolul 331 din Legea educaţiei, se face următoarea precizare: directorului sau directorului adjunct care este în stare de incompatibilitate i se desface contractul de muncă pe motive disciplinare. \"Adică incompatibilitatea se soluţionează prin intermediul dreptului muncii. O altă aberaţie - directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor de învăţământ nu au contract de muncă, ci contract de management\", a comentat liberalul.
Deputatul PNL a susţinut şi că în Legea educaţiei se introduc discriminări prin prevederea potrivit căreia absolvenţii liceului pot susţine în mod gratuit examenul de bacalaureat de două ori, ceea ce ar însemna că cei de la privat o pot face o singură dată sau de trei ori, \"legea nu distinge şi nu le mai spune nimic\". \"Oricum am lua-o, avem de-a face cu o discriminare raportat la articolul 4 alineatul 2 din Constituţie\", a subliniat Dobre.
O altă critică adusă de liberali se referă la prevederea pentru acordarea a 500 de euro pentru fiecare cetăţean român la naşterea acestuia. Ciprian Dobre a punctat că, în condiţiile în care Legea intră în vigoare după promulgare, iar normele de aplicare ale legii sunt prevăzute pentru zece luni de la intrarea în vigoare, problema care se pune este discriminarea faţă de cei născuţi înainte de intrarea în vigoare a textului.
În plus, Dobre a făcut referire la încălcarea articolului din Constituţie care garantează autonomia universitară. \"La articolul 298 se arată că în cazuri bine justificate în perioada unei legislaturi de patru ani, Ministerul Educaţiei poate prin ordin, să suspende din funcţie rectorul unei instiuţii de învăţământ superior de stat sau privat, acreditată sau autorizată provizoriu. Cu alte cuvinte, cu toate că autonomia este garantată, domnul Boc îşi asumă răspunderea în faţa Parlamentului tocmai pe un articol care înfrânge această garanţie\", a afirmat liberalul, în opinia căruia \"Universităţile vor fi conduse de Guvern\".
Parlamentarii PNL au sesizat şi încercarea de politizare a sistemului de învăţâmânt preuniversitar şi universitar.
