Avocaţii clanului Clămparu au recuzat instanţa de ieri a Curţii de Apel din Alba Iulia, care a judecat recursul faţă de sentinţa dată de Tribunalul Sibiu, prin care cei şapte inculpaţi erau cercetaţi în stare de libertate.

Cazul Clămparu a fost exemplul pe care Traian Băsescu l-a folosit pentru a evidenţia proasta legătură dintre instituţiile statului ce ţin de acelaşi minister, acela al Justiţiei. Se întâmpla în urmă cu o săptămână, la reuniunea CSM.

Lider al unei reţele de proxeneţi, Ioan Clămparu este căutat şi acum prin Europa în timp ce alţi şapte membri ai reţelei au fost puşi în libertate de magistraţii sibieni.

În cursul anului 2003 s-a stabilit că pe relaţia România - Spania acţionează, încă din anul 2001, o reţea de trafic internaţională de persoane cu ramificaţii în mai multe judeţe din ţară. Grupul, condus de Ion Clămparu, a reuşit să strîngă milioane de euro din trafic de persoane şi proxenetism.

În timpul cercetării penale, el a reuşit să fugă din ţară. La fel şi locotenenţii săi. Mai ghinionişti, zece dintre aceştia au fost prinşi în Italia, Spania şi Cehia. Şapte dintre ei au fost trimişi în faţa instanţei din România, însă Tribunalul Sibiu a considerat că nu au fost respectată procedurile conforme Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, iar o zi mai târziu i-a eliberat.

După mai bine de doi ani Clămparu şi gărzile sale sunt în continuare în libertate. Îşi continuă activităţile pe teritoriul Spaniei, la Madrid. Sunt angajaţii unei firme însă banii îi cîştigă tot din proxenetism şi trafic de persoane.