Costurile unui proces nu sunt neapărat mici, dar beneficiile angajatului în cazul în care câştigă procesul pot fi multiple: plata retroactivă a salariilor pe perioada în care a fost demis, reîncadrarea în muncă şi chiar daune morale, care pot ajunge la 30.000 de lei sau mai mult.
Anularea deciziei de desfacere a contractului individual de muncă poate aduce reintegrarea angajatului în postul avut anterior şi plata unor despăgubiri din partea angajatorului, spune avocatul Chirana Darlaiane. Potrivit art. 78 alin. 1 din Codul Muncii, „în cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul”.
Ce cuantum pot avea daunele morale
Angajatul poate solicita daune morale, fie în cadrul litigiului ce are ca obiect anularea deciziei de desfacere a contractului individual de muncă, fie pe cale separată, însă, într-un termen de maxim 3 ani de la data producerii prejudiciului.
În stabilirea cuantumului despăgubirilor, instanţa are în vedere o serie de criterii, spune Kirana Darlaiane, cum ar fi consecinţele negative suferite de cel în cauză, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.
„Pentru ca instanţa să poată aplica aceste criterii este necesar ca persoana care pretinde daunele morale să producă un minimum de argumente/dovezi şi indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale, ocrotite prin Constituţie, i-au fost afectate”, explică avocatul.
Spre exemplu, într-o speţă soluţionată în cursul anului 2009 laTribunalul Ialomiţa, instanţa de judecată a acordat angajatului daune morale în cuantum de 30.000 lei, considerând că aceste despăgubiri reprezintă “expresia bănească a suferinţelor psihice şi morale determinate exclusiv de lipsirea unui loc de muncă o perioadă îndelungată şi a unui venit sigur atât pentru propria persoană, cât şi pentru familia sa”.
„Dimpotrivă, alte instanţe au respins cererea reclamanţilor de acordare a daunelor morale, considerând că repunerea angajatului în situaţia anterioară emiterii deciziei de concediere repară pe deplin prejudiciul cauzat”, precizează avocatul Chirana Darlaiane.
Cât durează procesul?
Potrivit dispoziţiilor legale, cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgenţă, iar termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile. „Practica ne arată că termenele acordate în astfel de litigii sunt mai mari de 15 zile şi procesul se poate întinde pe o perioadă de câteva luni, poate chiar un an”, spune Chirana Darlaiane.
Cine plăteşte contribuţiile sociale datorate statului?
Contribuţiilor sociale datorate de către angajat, în situaţia în care prin hotărâre judecătorească se dispune anularea deciziei de desfacere a contractului individual de muncă şi reintegrarea în postul avut anterior, vor fi plătite, de asemenea, de angajator.
„Obligaţia de plată a contribuţiilor trebuie îndeplinită de către angajator odată cu punerea în executare a hotărârii judecătoreşti, retroactiv, pentru toată perioada stabilită de către instanţa de judecată”, arată avocatul. Angajatorul este obligat să plătească contribuţiile atât în situaţia în care s-a dispus reintegrarea, cât şi în situaţia în care a fost anulată decizia, fără a se dispune şi reintegrarea.
Astfel, taxele aflate în sarcina angajatorului vor fi calculate şi virate retroactiv, iar contribuţiile şi taxele salariatului vor fi calculate în mod normal la valoarea brută a salariului, fiind reţinute şi virate corespunzător (salariatului plătindu-i-se, practic, cu titlu de despăgubire, salariul net pentru perioada dispusă de instanţă).
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M