Cât de eficiente sunt femeile din Parlamentul României. Vezi cine a depus cele mai multe proiecte

"Nicio iniţiativă nu a fost semnată exclusiv de către femeile parlamentar, nici în Senat nici în Cameră, ceea ce indică că nicio temă majoră din societate nu a determinat o coalizare a intereselor femeilor din Parlament, indiferent de partidul din care fac parte. Susţinerea acordată de către deputate sau senatoare a fost mai degrabă pentru obiectivele generale ale partidului din care fac parte, consemnând alături de colegi diferite proiecte de lege în această perioadă", se arată în documentul elaborat de către IPP, "Sinteza activităţii doamnelor din Parlamentul României după doi ani de mandat".

Astfel, în 90% din iniţiativele legislative ale femeilor ele sunt cosemnatare alături de colegii lor bărbaţi. Per ansamblu, cel puţin una din cele 8 senatoare şi 38 de deputate apar în 31% din proiectele de lege iniţiate de către parlamentari. În ceea ce priveşte eficienţa legislativă, adică procentajul de proiecte care se transformă efectiv în lege, Institutul arată că aceasta rămâne foarte scăzută, de aceeaşi problemă suferind de altfel şi omologii lor masculini din Parlament. Conform datelor de până la 30 mai, doar 6,1% din proiectele parlamentarelor au devenit lege, 49,5% fiind respinse definitiv, în timp 44,4% sunt încă în proces legislativ.

La capitolul eficienţă, în clasamentul deputatelor conduce Manuela Mitrea (PSD) ce a depus 10 proiecte, dintre care trei adoptate, adică o eficienţă de 30%. Ea este urmată de Sanda Ardeleanu (PDL)-17,3% (patru legi din 23 de proiecte),  Lucia Varga (PNL)-15,8% (3 din 19), Luminiţa Iordache (UNPR) şi Mihaela Stoica (PDL)-15% (fiecare cu 3 din 20). Nu există o corelaţia directă între numărul de proiecte şi cel adoptate existând cazuri în care deputate cu mai multe iniţiative, dar au avut ghinion de aproape fiecare dată. Astfel, Carmen Axenie (PDL) apare ca iniţiator sau coiniţiator pe 36 de proiecte, dintre care niciunul nu a fost adoptat, iar în cazul Alinei Gorghiu (PNL) doar două au devenit lege din cele 30.

La Senat, conduce Doina Silistru (PSD) cu o un grad de eficienţă de 17,1%, adică şase legi din 35 de proiecte, fiind urmată de Elena Mitrea (PSD)-8,3% (două din 24) şi Mihaela Popa-4,4% (două din 45). Cea mai ghinionistă senatoare este Minerva Boitan care nu a reuşit să convingă colegii din Parlament să adopte vreunul din cele 42 de proiecte pe care le-a iniţiat sau coiniţiat.

La capitolul luărilor de cuvânt în Camera Deputaţilor, conduce Aura Vasile (PSD) cu 370 de intervenţii, clasamentul din vârf fiind completat de Sulfina Barbu (PDL)-99, Lucia Varga (PNL)-54, Cristina Pocora (PNL)-51 şi Sonia Drăghici (PSD)-47. Configuraţia topului este determinată şi de funcţiile pe care le deţin o parte dintre ele, Aura Vasile fiind vicelider al grupului PSD iar Barbu şi Pocora preşedinţi de comisii. În Senat, cea mai locvace doamnă a fost Anca Boagiu (PDL) cu 125 de luări de cuvânt, în topul oratoarelor mai figurând Doina Silistru (PSD)-79, Mihaela Popa (PDL)-54, Elena Mitrea (PSD)-49 şi Minerva Boitan (PNL)-49.

În secţiunea prezenţei la votul final, la Camera Deputaţilor, pe primele locuri se află Sulfina Barbu cu o prezenţă de 94,7%, Claudia Boghicevici (PDL)-91,3%, Luminiţa Iordache (UNPR)-89,9%, Carmen Axenie (PDL)-89,1% şi Mihaela Şandru (PDL)-87,7%. La polul opus, sunt Diana Tuşa (PNL) cu o prezenţă de numai 36,6% şi Oana Niculescu-Mizil (PSD) cu 40,8%. În Senat, clasamentul este următorul: Doina Silistru-82%, Mihaela Popa-74,1%, Elena Mitrea-69,6%, Minerva Boitan-58,4% şi Lia Olguţa Vasilescu (PSD)-38,8%.

IPP remarcă faptul că UDMR este singura formaţiune care nu are nicio femeie senator. De asemenea, nicio senatoare nu şi-a schimbat aparteneneţa politică de la începutul legislaturii. "Doamnele parlamentar sunt preocupate de probleme diverse. Puţine au reuşit să determine asocierea, la nivelul mentalului colectiv, a numelui de un anumit domeniu, cum este cazul senatoarei Mihaela Popa - foarte activă în domeniul social", se arată în raportul IPP.