foto: Wikipedia

"Înţeleg că poporul american este scandalizat. Şi eu aş fi. Este o chestiune demnă de dispreţ", a declarat Dana Perino.

Purtătoarea de cuvânt lui Bush a făcut aceste afirmaţii după ce un grup de congresmeni a denunţat marţi că şefii de la AIG au petrecut o vacanţă într-un complex luxos din California la doar câteva zile de la salvarea companiei de către autorităţile americane pentru suma de 85 miliarde de dolari.

La mai puţin de o săptămână după ce contribuabilii au salvat AIG, responsabilii societăţii puteau fi văzuţi bând şi mâncând într-unul dintre cele mai luxoase complexuri hoteliere ale ţării", a spus democratul Henry Waxman, în comisia pentru transparenţă şi reformă a guvernului din Camera Reprezentanţilor. 

Banca Centrală americană a salvat compania de la faliment la 17 septembrie, dându-i un împrumut în schimbul a 79,9% din acţiuni, adică o naţionalizare. 

"După câteva zile, AIG organiza o vacanţă de o săptămână pentru responsabilii companiei în selectul complex St Regis din California", a spus Waxman, în a doua zi de audieri în această comisie pe tema crizei financiare. El a precizat că factura pentru această vacanţă a fost de 440.000 de dolari, dintre care aproape 200.000 de dolari pentru camere (câte 1.000 de dolari sau mai mult pe noapte) şi peste 150.000 dolari pentru mese, precum şi 23.000 de dolari pentru tratamente de relaxare, în timp ce "americanii de rând sufereau economic, îşi pierdeau locurile de muncă, locuinţele, asigurările de sănătate". 

"Este genul de lucruri care îmi bulversează alegătorii, dintre care mulţi sunt pe cale să-şi piardă casele şi planurile de pensii", a spus indignat democratul Elijah Cumming.

Fostul director general al AIG Martin Sullivan a reamintit că a plecat din companie cu câteva luni înainte. "Dacă aş fi văzut facturi ca aceasta, vă pot asigura că, în calitate de director general, mi-aş fi pus întrebări", a spus el. 

Însă directorul serviciilor de asigurări din statul New York, Eric Dinallo, a venit în ajutorul liderilor AIG, explicând că vacanţa ar fi avut ca scop evitarea plecării talentelor din companie şi că este posibil ca ierarhia "să se fi gîndit că trebuie strânsă toată lumea, pentru menţinerea productivităţii şi apărarea clienţilor". "Sunt de acord că unele cheltuieli au fost necugetate, dar ideea de strângere a principalelor cadre pentru a face astfel ca cei 85 miliarde de dolari să poată, pe cât posibil, să fie rambursaţi, nu este în mod obligatoriu o decizie negândită din partea societăţii", a subliniat el.