Carmen Gavrilă, reporter RRA: Piaţa Tahrir seamănă cu Piaţa Universităţii

Întrebată care ar fi originea manifestaţiilor din Egipt, jurnalista RRA a răspuns:

"O primă teorie, cea mai larg mediatizată, este că revolta clocotea de multă vreme, pe fondul unor lipsuri economice dublate de un sistem politic rigid. Doar presa avea o oarecare libertate de exprimare, însă, deşi putea vorbi despre cazuri de corupţie, despre fraudarea alegerilor etc, autorităţile nu făceau nimic pentru a corecta ce semnala presa. De unde şi un sentiment de frustrare populară - vezi ceva rău, dar nu poţi face nimic -, un sentiment că eşti neajutorat, legat de mâini şi de picioare".

"Analiştii egipteni cu care am vorbit spun că ceea ce se petrece în Piaţa Tahrir seamănă mai degrabă cu cazul Piaţa Universităţii decât cu revoluţia din '89. E uimitor pentru mine să aflu cât de bine cunosc egiptenii istoria recentă a României. O jurnalistă de la "Al Shouruk" (Răsărit) mi-a zis că aici e ca în România de la începutul anilor '90 - mişcări de tineret, studenţeşti, care pot fi confiscate dacă nu se dovedesc puternici. "Minerii" lor au trecut deja şi ei au rămas în picioare. Problema, acum, este să nu se fărâmiţeze din interior. Oamenii mi-au spus că guvernul aplică tactica ruperii din grup, adică face oferte diverselor mişcări care formează aşa-numita "Alianţă pentru revoluţie", ca să le împuţineze. E ca şi cum ar da mită..."

Nivelul de trai din Egipt

Cât despre situaţia economică în Egipt şi felul în care trăieşte o familie cu venituri medii şi una săracă, Carmen Gavrilă a spus că, dacă cei cu venituri medii se descurcă, cei săraci, "adică majoritatea", au un nivel de trai extrem de scăzut.

"Unii câştigă 2 dolari pe zi sau chiar mai puţin. În provincie e şi mai rău, de aceea oraşele mari sunt sufocate de oameni veniţi din sate. Cairo este principala destinaţie, bineînţeles. Vin aici oameni de la sate care au rămas fără mijloace de trai şi care îşi găsesc de lucru cu ziua. Am văzut foarte mulţi cerşetori. De pildă, pe stradă, printre maşini, merg femei în port islamic care încearcă să vândă tot felul de nimicuri - şerveţele, pixuri", descrie jurnalista.

Munca de zilier e foarte prost plătită în Egipt, cu 2 dolari, în medie, pe zi. "Ca să înţelegem cât înseamnă asta, eu azi am dat 30 de lire, adică aproximativ 5 dolari, pe o shaorma", explică ea.

Europa îşi pierde identitatea creştină

Carmen Gavrilă a vorbit, în interviu, despre condiţiile în care trăiesc copţii, creştini ortodocşi din Egipt. "Sunt îngroziţi la gândul că din revolta populară ar putea ieşi câştigătoare Frăţia Musulmană. Sunt nemulţumiţi că Europa creştină nu îi bagă în seamă, că nu transmite mesaje care să pună pe gânduri orice regim actual sau viitor, mesaje care să zică "Avem oameni acolo". Ei spun că, de fiecare dată când merg în Europa, se îngrozesc că Europa a devenit musulmană", spune reporterul RRA.

În opinia creştinilor ortodocşi din Egipt, mai povesteşte jurnalista, creştinii europeni îşi neglijează tradiţiile şi religia în numele corectitudinii politice şi al multiculturalismului. Aceştia mai cred că Europa îşi pierde identitatea creştină, cea din care s-a născut toată civilizaţia europeană.

Cum a ajuns să-l intervieveze pe unul dintre liderii Frăţiei Musulmane, Essam Aryan:

"Nu o să-mi dezvălui sursele, dar ce pot spune e că am ajuns la el cu ajutorul unor jurnalişti egipteni. Dar şi aşa a fost foarte greu. A fost foarte dur în ton. Iniţial, mi-a spus că nu acordă interviuri decât CNN, BBC şi altor posturi mari, şi că dă declaraţii presei locale. Dar am insistat şi l-am sunat încontinuu, până a cedat. Cred că era şi puţin amuzat de patima cu care vorbeam. I s-o fi părut o ciudăţenie amuzantă să dea interviu cuiva dintr-o ţară despre care nu ştiu dacă ştie ceva… La interviu a fost bătaie de cap, că nu răspundea la întrebări. Am tot insistat, dar, până la urmă, şi absenţa răspunsului e un răspuns, nu?!"