Iar autobuzul 123 este mereu plin de copii, mai ales că, pe traseu, opreşte şi în faţa câtorva grădiniţe.
O copilă de vreo saşe ani s-a asezat pe scaunul din faţa mea. Lânga ea, bunica îşi aranjează bentiţa verde din plastic. "Vrei să-ţi spun o poezie?", spune pustoaica, suficient de tare încât să audă toţi pasagerii din autobuz.
"Nu", îi taie avântul bărbatul nebărbierit din stânga mea, care-şi ţine faţa-n palme. Copila începe să râdă isteric şi zice ceva de Moş Crăciun, chiar dacă suntem în mijlocul primăverii. "Dar tu de ce eşti obosit?", ţine mortis fetiţa să continue conversaţia.
Citeşte mai mult pe ziare.com.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M