Planul de austeritate gândit de preşedintele Băsescu şi de guvernul Boc este capul de afiş al agendei publice în ultimele săptămâni. Controversele s-au accentuat după ce directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), francezul Dominique Strauss-Kahn, a dezvăluit că propunerea organizaţiei internaţionale pe care o conduce a fost ca România să majoreze impozitele pentru cei bogaţi şi nu să reducă salariile bugetarilor şi pensiile.
Guvernul a refuzat şi a anunţat că bugetarii vor pierde 25% din salarii, iar pensiile vor scădea cu 15%. Potrivit anunţului făcut miercuri de premierul Emil Boc, nici un salariu nu va scădea sub 600 de lei şi nici o pensie nu va coborî sub 350 de lei.
România nu este singura ţară din Europa care se confruntă cu un deficit bugetar excesiv. Planuri de austeritate s-au implementat sau se pregătesc în majoritatea statelor europene. Strategiile sunt însă diferite.
Alături de România, doar Bulgaria, Spania şi Franţa au hotărât să reducă cheltuielile şi atât. Bulgaria are un deficit bugetar de 3,7% din PIB, net inferior celui al României care a ajuns la 7,3%. Guvernul de la Sofia a ales să reducă deficitul la 2% în concordanţă cu planurile de-a adopta moneda unică europeană în 2012. Bulgarii reduc salariile bugetarilor cu 10% şi, spre deosebire de România, îngheaţă pensiile, nu le micşorează. De asemenea, guvernul condus de premierul Boiko Borisov a evitat să majoreze TVA, deşi ipoteza fusese adusă în dezbatere.
Deşi ia în considerare şi majorarea taxelor, Spania s-a limitat până în prezent să reducă pe cât posibil cheltuielile bugetare. Vor fi afectate salariile spaniolilor din sectorul public care vor scădea cu 5%, salariile miniştrilor vor scădea cu 15%, iar parlamentarii au căzut de acord să-şi subţieze leafa cu 10%. Reducerile sunt mult mai blânde decât în România, Madridul urmărind să nu diminueaze abrupt deficitul. Ţinta pentru 2011 este un deficit cu 2,7% mai mic decât cel actual, de 9,3%.
La fel ca Bulgaria şi spre deosebire de România, nici Spania nu se atinge de pensiile aflate în vigoare. De altfel, exceptând Estonia în 2009, nici un alt guvern european, nici măcar cel al Greciei nu a diminuat cuantumul pensiilor în lupta cu deficitul.
Administraţia Sarkozy a anunţat la rându-i măsuri de temperare a deficitului bugetar, chiar dacă evită să le numească “de austeritate”. Guvernul francez reduce doar salariile miniştrilor şi îngheaţă timp de trei ani cheltuielile publice. Nu se grăbeşte să taie în carne vie, asta chiar dacă are un deficit de 8%
Cum au făcut alte state cu deficit similar României? Majoritatea ţărilor europene combină reducerea cheltuielilor bugetare cu majorări de taxe şi impozite menite să atragă bani în vistieria statului. Distribuie astfel povara austerităţii şi pe umerii sectorului public şi pe cel privat.
Portugalia combate deficitul de 7,3% în 2010 reducând cu numai 5% salariile funcţionarilor, reducere echilibrată de creşteri uşoare a TVA-ului, a impozitului pe profit şi a impozitului pe venit. Grecia, care are în prezent cea mai nefericită situaţie din Europa, completează tăierile salariale cu majorarea accizelor, a TVA-ului şi prin introducerea unei taxe pe profitul net al companiilor.
Guvernul italian refuză să umble la taxele generale care ar putea împovăra cetăţenii obişnuiţi. Va majora în schimb taxele care vizează pachetele de acţiuni cu care sunt răsplătiţi angajaţii companiilor private şi bonificaţiile încasate de şefii companiilor. Aceste măsuri vin în tandem cu reducerea lefurilor guvernanţilor şi ale funcţionarilor cu salarii mari şi cu îngheţarea celorlaltor salarii pentru o perioadă de trei ani.
România ezită să majoreze taxele, deşi preşedintele însuşi a recunoscut în întrunirile de marţi cu liderii PDL că va fi nevoie de reduceri chiar şi după scăderea salariilor şi pensiilor. Potrivit şefului statului, menţinerea cheltuielilor la care se va ajunge după acest val de reduceri ar putea fi susţinută doar de o creştere economică de 21%.
Europa întreagă a intrat în ceea ce analiştii numesc “era austerităţii”. Guvernele încearcă să atragă încrederea investitorilor reducând sau îngheţând salariile din sectorul public, mărind vârst de pensionare şi eliminând scutirile de taxe care au fost folosite ca unelte împotriva recesiunii în 2008 şi 2009. Există însă temeri că graba de-a tăia cheltuielile ar putea periclita recuperarea economică fragilă înregistrată la sfârşitul lui 2009 şi începutul lui 2010. Profesorul Jean-Paul Fitoussi de la Institut d’Études Politiques de Paris crede că austeritatea e de natură să creeze suferinţe populaţiei şi, in extremis, chiar să alimenteze reacţiile naţionaliste.
Alţi economişti, apropiaţi ideologiei conservatoare, subliniază însă că reducerea deficitelor are efecte benefice. Între acestea se menţionează faptul că va creşte consumul privat de îndată ce consumatorii vor fi asiguraţi că veniturile lor vor fi mai mari când taxele şi impozitele vor fi reduse ca urmare a echilibrării deficitelor. De asemenea, scrie New York Times, deficitul redus antrenează şi dobânzi mai mici, ceea ce înlesneşte refinanţările astfel încât datoriile pe termen lung vor fi mai puţin apăsătoare.
MĂSURILE PUNCTUALE ADOPTATE DE GUVERNELE EUROPENE
Bulgaria. Deficit: 3,7% din PIB. Ţinta sub 2%
Măsuri:
Reducerea cheltuielilor publice cu 20%.
Tăierea salariilor în sectorul public cu 10%
Îngheţarea pensilor
Vânzarea de active de stat şi de obligaţiuni de stat
Diminuarea subvenţiilor şi investiţiilor.
Estonia. Deficit: 1,7%
Măsuri
Reducerea fondului public de salarii cu 18%
Diminuarea cheltuielilor cu asistenţa socială
Reducerea pensiilor
Reducerea subvenţiilor pentru agricultori.
Franţa. Deficit: 8%
Măsuri:
Îngheţarea pe trei ani a cheltuielilor publice
Sistarea iluminatului de noapte pe autostrăzile din jurul Parisului
Se discută reducerea salariilor miniştrilor
Germania. Deficit: 3.3%
Măsuri
S-a renunţat la reducerea taxelor
Pensiile de stat, îngheţate în 2010 şi vârsta de pensionare creşte
Se vorbeşte de o majorare a taxelor
Se discută reducerea unor ajutoare sociale
Grecia Deficit: 13,6% în 2009. Ţintă: 8.1% în 2010, 7,6% în 2011, 2,6 în 2014
Măsuri:
Salarii îngheţate până în 2014.
Îngheţarea pensiilor în 2010, 2011 şi 2012.
Vârsta de pensionare şi numărul anilor necesari lucraţi cresc
Primele de Paşti, Crăciun, de vacanţă de vară (sal 13 şi 14) sunt eliminate pentru cei cu salarii peste 3000 de euro şi sunt plafonate la maxim 1.000 de euro pentru ceilalţi
Reducerea cu 20% a sporurilor bugetarilor
Reducerea salariilor bugetarilor cu 12%
TVA majorat de la 19 la 21 în martie şi de la 21 la 23 în mai
Majorarea cu 10% a accizelor
Introducerea unei taxe pe profitul net al companiilor.
Irlanda Deficit: 11,5%
Măsuri:
Reducerea cheltuielilor cu 4 miliarde de euro pentru 2010.
Reducerea cheltuielilor cu alte 3 miliarde în 2011 şi 2012
Salariile la stat au fost micşorate cu 5% în doi ani, ca şi ajutoarele sociale.
Salariile guvernanţilor au scăzut cu 25%.
Două bugete de austeritate din 2009 a inclus majorări de taxe
Italia Deficit: 5,3% (2009). Ţinta: sub 2,7% până în 2012
Măsuri
Nu cresc taxele generale.
Se vor face angajări în sect public pe numai 20% din locurile ce vor rămâne vacante în 2011-2013.
Îngheţarea salariilor în sectorul public pentru 3 ani.
Scad salariile guvernanţilor şi cele ale funcţionarilor cu venituri mari.
Micşorarea bugetelor regionale şi locale.
Cei care se puteau pensiona în a doua jumătate a lui 2011 vor lucra 6 luni în plus.
Cresc taxele pe acţiunile cu care sunt bonificaţi angajaţii din privat şi pe bonificaţiile oferite şefilor de companii private
Letonia. Deficit: 8,5% în 2010 trebuie să scadă sub 3% până în 2012
Măsuri
Salariile din sectorul public au scăzut cu 28% în medie
Majorarea impozitului pe venit de la 16 la 23%
Majorarea accizelor
Majorarea TVA de la 18 la 21%
Lituania. Deficit: 9,5% în 2009
Măsuri
Majorarea TVA de la 18 la 19%
Eliminarea scutirilor de TVA
Impozitul pe venitul firmelor majorat de la 15 la 20%
Impozitul pe venit personal plafonat la 21%
Reducerea aparatului de stat
Tăierea a 3% din bugetul pentru sectorul public şi fondul de securitate socială
Marea Britanie Deficit: 11%
Măsuri
Tăieri din bugetul şi numărul consilierilor
Îngheţarea angajărilor în sectorul public
Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public
Reducerea bugetelor unor ministere
Taxe ce vizează băncile
Posibilă majorare a TVA
Portugalia. Deficit 9,4% în 2009, 7,3% în 2010. Ţinta: 4,6% în 2011
Măsuri:
Reducerea cu 5% a salariilor tuturor funcţionarilor aleşi şi a funcţionarilor publici numiţi cu salarii mari
Creşterea TVA de la 20% la 21%
Majorarea impozitului pe profit cu 2,5%
Majorarea impozitului pe venit cu 1,5%.
România. Deficit: 7,35% din PIB. Ţinta: 6,8% în 2010, 5,9% în 2011, sub 3% până în 2014
Măsuri:
Reducerea cu 25% a tuturor salariilor din sectorul public
Reducerea cu 15% a pensiilor
Reducerea cu 25% a indemnizaţiilor pentru mame, a burselor pentru studenţi etc.
Preconizează reduceri de personal
Serbia Deficit: 3%
Măsuri
În 2011 scad taxele cu 30% şi va fi redus impozitul pe venit
Vor creşte TVA-ul, accizele şi taxele pe proprietate
Slovacia. Deficit: 6,67%. Ţinte: 5,5% în 2010, 3% în 2012
Măsuri
Creşterea suprataxelor de import de la 0 la 7%
Creşterea nivelului minim de TVA de la 6 la 10%
Reducerea ajutoarelor sociale cu 15%
Liberalizarea preţurilor la curent, gaz şi termoficare
Spania. Deficit: 11,2% în 2009, 9,3% în 2010. Ţinta: 6,5% în 2011
Măsuri:
Tăieriea cheltuielilor cu 15 mld în 2010 şi 2011
Salariile în sectorul public tăiate cu 5% în 2010 şi îngheţate în 2011
Reducerea cu 15% a salariilor miniştrilor
Reducerea cu 10% a salariilor parlamentarilora
Îngheţarea pensiilor pentru 1 an
Eliminarea cecului de ajutor pt nou-născuţi în val de 2500 de euro
Reducerea cu 6 miliarde de euro a investiţilor publice
Ia în calcul majorarări de impozite.
Ungaria Deficit: 4,5% - 6% estimativ (2010).
Măsuri:
A eliminat bonusurile pentru bugetari în 2009
A îngheţat salariile
Majorarea TVA de la 20 la 25%
Viitorul premier Viktor Orban vorbeşte de o posibilă reducere a taxelor
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M