Foto: btmccall.blogspot.com

Un negociator american a declarat pentru AFP că proiectul de acord de securitate irakiano-american prevede retragerea forţelor americane în jurul anului 2011. Textul va fi propus liderilor irakieni care, la presiunea opiniei publice, cereau insistent fixarea unui termen pentru retragere.

Casa Albă a temperat însă entuziasmul irakian. "Există încă discuţii în curs şi nimic nu este stabilit până când nu se încheie acest proces", a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Gordon Johndroe.

Casa Albă, care în trecut calificase drept "abandon" în faţa extremiştilor islamişti ideea de a accepta un calendar clar, a negat că şi-ar fi schimbat poziţia atunci când au început să apară informaţii despre detaliile acordului.

Oficialii americani subliniază că data despre care se vorbeşte în acord este un obiectiv şi nu un termen ferm şi că aceasta nu va fi respectată decât dacă se înregistrează progrese continue în domeniile politic, economic şi al securităţii.

"Preşedintele şi toţi americanii vor să vadă militarii întorcându-se acasă, dar nu înainte să-şi termine treaba şi nu înainte să se facă progrese suplimentare", a declarat Johndroe.

Pe de altă parte, menţionarea unei eventuale încetări a prezenţei americane a devenit posibilă numai "datorită câştigurilor înregistrate pe frontul securităţii, după ce preşedintele a ordonat trimiterea a cinci brigăzi suplimentare de luptă în Irak în ianuarie" 2007, care au fost retrase între timp, a subliniat purtătorul de cuvânt al Casei Albe. "Securitatea la Bagdad a permis Guvernului să avanseze în planul reconcilierii naţionale şi să facă unele progrese politice pe care le doream toţi", a mai spus el.

Însă potrivit criticilor, rezultatele politicii preşedintelui Bush nu sunt numai bune: aceasta a contribuit ce-i drept la scăderea violenţelor, dar a eşuat să transfere irakienilor responsabilitatea securităţii lor în noiembrie 2007, aşa cum spera Bush, sau să ducă la adoptarea unor legi considerate cruciale de Washington pentru unificarea ţării şi a principalelor trei comunităţi - şiită, sunnită şi kurdă.

Autorităţile irakiene au amânat recent alegerile regionale prevăzute în 1 octombrie şi ONU a emis îndoieli serioase cu privire la organizarea anul acesta a scrutinului considerat o etapă majoră pentru a coopta sunniţii în procesul politic.

Deputaţii irakieni întârzie şi să aprobe o lege a petrolului care vizează redistribuirea veniturilor din petrol între cele 18 provincii irakiene, un text pe care Statele Unite îl consideră fundamental pentru stabilizarea Irakului.

Proiectul de acord cu privire la prezenţa americană pe termen mediu în Irak survine la câteva săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale din Statele Unite din 4 noiembrie şi la câteva luni finalul mandatului lui George W. Bush, în ianuarie 2009. Nepopularul război din Irak este în centrul campaniei electorale.

Potrivit sondajelor recente, aproape doi americani din trei se opun războiului din Irak, considerând că invazia din 2003 a fost o greşeală şi dorind retragerea rapidă a trupelor americane.

Potrivit unui sondaj realizat de CNN în iulie, 62% dintre americani sunt în favoarea unui calendar de retragere, iar 37% i se opun.