Casa Albă a refuzat să ofere Congresului american documentele cu privire la interceptarea convorbirilor fără mandat judecătoresc şi cele legate de concedierea unor procurori federali în anul 2006. Poziţia a fost denunţată de senatorii democraţi, care l-au acuzat pe preşedintele George W. Bush. că practică aceeaşi politică de obstrucţie la care a recurs fostul şef al statului Richard Nixon, la începutul anilor 70, în scandalul Watergate.

Comisiile juridice ale Senatului şi Camerei Reprezentanţilor au cerut documente şi mărturia a două foste consiliere prezidenţiale, Harriet Miers şi Sara Taylor. Bush a invocat, însă, privilegiul de şef al puterii executive, pentru a refuza solicitările Congresului.

Acest refuz marchează debutul unei noi etape în disputa legală dintre preşedinte şi Congresul dominat de democraţi. Cei din urmă cer insistent demiterea procurorului general Alberto Gonzales, pentru concedierea a nouă procurori federali, anul trecut.

Decizia a fost considerată de membrii Congresului ca un act de intervenţie politică în afacerile justiţiei, menită să îi favorizeze pe republicani. Gonzales a dezminţit aceste acuzaţii, dar Bush a fost supus presiunilor atât din partea democraţilor, cât şi a republicanilor, pentru a-l demite pe procurorul general.

De asemenea, Comisia juridică a Senatului i-a trimis o citaţie vicepreşedintelui Dick Cheney, prin care îi cerea să predea documentele care dovedesc că Bush a ordonat interceptarea convorbirilor telefonice şi a tuturor comunicaţiilor electronice, de către agenţiile de securitate.

Ascultarea acestor telefoane a fost autorizată de preşedintele George W. Bush după atentatele de la 11 septembrie 2001. Considerată la Casa Albă drept un atribut normal al preşedintelui pe timp de război, interceptarea comunicaţiilor este calificată de senatori drept un abuz.