Progresele înregistrate în Irak vor permite retragerea a aproximativ
3.500 de soldaţi din unităţile de susţinere în cursul următoarelor
luni, unui batalion de Puşcaşi Marini până în luna noiembrie şi a unei
brigăzi de Infanterie, a declarat Bush într-un discurs susţinut la
Washington.
În noiembrie, un batalion de Puşcaşi Marini care
urma să fie desfăşurat în Irak, va fi trimis în Afganistan, unde va fi
urmat în luna ianuarie de o brigadă de luptă a Infateriei, a afirmat el
la National Defense University.
Decizia lui Bush îl obligă dinainte pe succesorul său, fie că va fi
vorba de republicanul John McCain sau de democratul Barack Obama, să
accepte o prezenţă militară americană în Irak mai mare decât în urmă cu
doi ani, în pofida lipsei de popularitate a războiului.
O retragere din Irak reprezintă una dintre mizele importante ale campaniei prezidenţiale. Anunţul făcut de Bush s-a transformat imediat în muniţie electorală în războiul dintre republicani şi democraţi pentru Casa Albă.
Decizia lui Bush a declanşat un război al declaraţiilor
"Planul său nu îşi atinge obiectivele propuse, nu aduce suficiente resurse şi nici nu se acţionează cu rapiditate", a declarat Barack Obama, candidatul partidului democrat pentru Casa Albă. Obama a promis că, dacă va deveni preşedinte, va concentra efortul american de război în Afganistan şi va retrage trupele din Irak în cel mult 18 luni. Pe de altă parte, candidatul republican la preşedinţie, John McCain, a atacat vehement strategia lui Obama.
"Dacă totul ar fi fost aşa cum a dorit senatorul Obama, influenţa iraniană în zonă s-ar fi accentuat şi ar fi dus la haos. Obama refuză să recunoască faptul că s-a înşelat în ce priveşte suplimentarea efectivelor, el spunea că strategia aceasta nu va reuşi. Dar mulţumită generalului Petraeus şi bravilor tineri americani, obţinem victoria în Irak şi ne vom retrage onorabil", a spus John McCain.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M