Argentina, ţara latino-americană cu cea mai mare datorie externă, şi-a achitat-o integral, în avans, pe cea către Fondul Monetar Internaţional. Organizaţia financiară internaţională a primit ieri cea de-a treia şi ultima tranşă din datoria de 9 miliarde şi jumătate de dolari.

Preşedintele Nestor Kirchner consideră rambursarea drept un act de voinţă politică, care va întări independenţa economică a patriei tangoului. Analiştii occidentali spun însă că situaţia nu este atât de simplă precum pare.

Ministrul argentinian al economiei, Felisa Miceli, a explicat, în cadrul unei conferinţe de presă, că decizia de achitare integrală a datoriei externe a fost luată la data de 15 decembrie 2005, la 48 de ore după o hotărâre similară a Braziliei. Analiştii străini sunt însă sceptici că măsura va redresa degringolada economiei Argentinei, începută în 2002. Produsul intern brut a scăzut atunci, în numai câteva luni, cu 11%.

Departe de destinderea economică promisă de Guvern, operaţiunea nu va reduce cu un peso datoria externă totală a ţării, care este de 126 de miliarde de dolari, adică cea mai mare din America Latină. Guvernul de la Buenos Aires s-a îndatorat pentru a onora suma datorată Fondului Monetar, iar unica schimbare este trecerea creanţei din mâinile organizaţiei internaţionale în cele ale Băncii Centrale a Argentinei, din ale cărei rezerve monetare, estimate la 28 de miliarde de dolari, s-au folosit fonduri pentru rambursare.

Agenţiile financiare internaţionale consideră situaţia actuală chiar mai sumbră, deoarece Guvernul de la Buenos Aires va trebui să emită acum un surplus de bonuri ale Trezoreriei pentru rambursarea Băncii Centrale. Premierul Alberto Fernandez a estimat însă că actualii critici ai deciziei de rambursare sunt, de fapt, cei responsabili de crizele economice din trecut ale Argentinei.